Conform cadrului discutat de negociatorii americani şi ucraineni, orice acord va fi supus unui referendum în rândul alegătorilor ucraineni, care ar vota simultan şi pentru alegerile naţionale, potrivit a cinci surse, care au solicitat anonimatul.
Echipa de negociatori americani – condusă de trimisul special Steve Witkoff şi de ginerele preşedintelui Donald Trump, Jared Kushner – le-a spus omologilor ucraineni, în cadrul recentelor întâlniri de la Abu Dhabi şi Miami, că ar fi mai bine ca votul să aibă loc cât mai curând, au declarat trei dintre aceste surse.
Negociatorii americani au declarat că Trump se va concentra probabil mai mult pe afacerile interne, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din noiembrie, ceea ce înseamnă că înalţii oficiali americani vor avea mai puţin timp şi capital politic pentru a încheia un acord de pace, au declarat două surse.
A doua rundă de negocieri mediate de SUA s-a încheiat joi la Abu Dhabi având ca rezultat eliberarea a 314 prizonieri de război şi angajamentul de a relua discuţiile în curând.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că următoarea întâlnire trilaterală va avea loc probabil în curând în Statele Unite.
Alegeri și referendum pentru pace în luna mai
Două dintre surse au declarat că oficialii americani şi ucraineni au discutat despre posibilitatea ca alegerile naţionale şi referendumul să aibă loc în luna mai. Însă mai multe surse cu acces la conţinutul negocierilor au descris calendarul propus de SUA ca fiind „fantezist”.
Autorităţile electorale ucrainene au estimat că organizarea alegerilor în condiţiile actuale ar dura aproximativ şase luni.
„Americanii se grăbesc”, a declarat o sursă familiarizată cu problema, adăugând că votul ar putea fi organizat în mai puţin de şase luni, dar că totuşi ar fi nevoie de o perioadă considerabilă de timp.
Organizarea unui astfel de scrutin ar necesita modificări legislative, deoarece votul este interzis în timpul stării de urgenţă în Ucraina. De asemenea, ar fi costisitor.
Ucraina doreşte un armistiţiu pe toată durata campaniei electorale pentru a proteja integritatea referendumului şi afirmă că Kremlinul are un istoric de încălcare a angajamentelor asumate cu privire la încetarea luptelor, a declarat una dintre surse.
„Poziţia Kievului este că nu se poate conveni nimic până când nu vor fi puse în aplicare garanţiile de securitate pentru Ucraina din partea Statelor Unite şi a partenerilor”, a declarat sursa.
Casa Albă a refuzat să comenteze. Biroul preşedintelui ucrainean şi ambasada Rusiei la Washington nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.
Negocierile avansează greu
În timp ce Ucraina a trimis delegaţi politici de nivel înalt la negocierile de pace, inclusiv şeful de cabinet al lui Zelenski şi şeful grupului său parlamentar, echipa de negociatori a Rusiei este axată pe aspectele militare şi condusă de şeful agenţiei de informaţii militare GRU, amiralul Igor Kostiukov.
Adjunctul lui Kostiukov, general-locotenentul Vladimir Alekseiev, a fost împuşcat vineri la Moscova de un agresor necunoscut. Ministrul de externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina că l-a asasinat pe general pentru a sabota negocierile de pace.
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a declarat pentru Reuters că Kievul nu are nicio legătură cu atacul.
Un oficial ucrainean a declarat că Zelenski este deschis la ideea alegerilor în viitorul apropiat, care a apărut în repetate rânduri ca o cerinţă a SUA de când Trump a preluat funcţia în ianuarie 2025.
Zelenski, al cărui sprijin a scăzut de la începutul invaziei ruseşti pe scară largă din 2022, dar rămâne cu mult peste 50%, este încrezător că va câştiga, a spus oficialul.
Donbas, cel mai greu capitol al negocierilor
Cel mai mare obstacol în calea unei păci pe termen scurt în Ucraina este lipsa de claritate cu privire la soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei, au declarat mai multe surse.
Rusia cere controlul asupra întregului Donbas ca parte a oricărui acord de pace potenţial, chiar dacă Kievul controlează încă peste 5.180 km pătraţi din teritoriu. Ucraina consideră această cerere inacceptabilă, deşi oficialii de la Kiev s-au arătat deschişi să exploreze soluţii creative, cum ar fi o zonă demilitarizată sau de liber-schimb.
„Nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce priveşte chestiunea teritorială”, a declarat sursa familiarizată cu problema.
Soarta centralei electrice de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, situată pe teritoriul ocupat de Rusia, s-a dovedit, de asemenea, un punct sensibil. O sursă a menţionat că Rusia a respins propunerea SUA, conform căreia Washingtonul ar controla centrala şi ar distribui energia electrică atât Rusiei, cât şi Ucrainei. Moscova insistă să controleze centrala, oferind în schimb Ucrainei energie electrică ieftină, o propunere pe care Kievul o consideră inacceptabilă, a declarat sursa.
Chiar dacă aceste probleme ar fi rezolvate, alegătorii ucraineni ar putea totuşi să respingă orice concesii teritoriale supuse unui referendum.
Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul naţional al Ucrainei, inclusiv Crimeea şi părţi din Donbas capturate înainte de invazia din 2022. Analiştii spun că Rusia a câştigat aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023.
Deşi sondajele arată că o majoritate semnificativă a ucrainenilor se opune concesiilor teritoriale în schimbul garanţiilor de securitate occidentale care să protejeze ţara împotriva viitoarelor agresiuni ruseşti, cifrele s-au redus uşor în ultimul an.
