Obiectivul este ca acest pachet să intre în vigoare luna aceasta, la patru ani de la începerea invaziei lansate de Rusia în Ucraina pe 24 februarie 2022, transmit agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.
Una dintre principalele măsuri din acest pachet este interzicerea totală a serviciilor maritime legate de transportul petrolului rusesc, pentru a reduce şi mai mult veniturile Rusiei şi a îngreuna găsirea de cumpărători pentru petrolul său, a afirmat într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că iniţiativa urmează să fie coordonată împreună „cu parteneri cu aceleaşi interese, în urma unei decizii a G7”.
Propunerea Comisiei, care mai trebuie discutată şi aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE înainte de a putea fi implementată, include şi adăugarea pe lista neagră a încă 43 de petroliere din aşa-numita „flotă din umbră” folosită de Rusia pentru a ocoli sancţiunile occidentale.
Pe această listă neagră a UE se vor regăsi astfel în total 640 de petroliere. Dar numărul real al navelor „flotei din umbră” ruseşti este mult mai mare, de până la aproximativ 1.400 de petroliere sub diverse pavilioane.
Von der Leyen a mai spus că intenţionează de asemenea să îngreuneze contractarea de petroliere de către Rusia, prin interdicţii generale privind furnizarea de servicii de mentenanţă, remorcare şi altele, precum şi a serviciilor destinate navelor transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) şi navelor spărgătoare de gheaţă, în încercarea de a împiedica Rusia cât mai mult să-şi exporte gazele.
UE a decis deja ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după ce în perioada scursă de la începutul războiului din Ucraina a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze ruseşti, înlocuite în mare parte de gazele naturale lichefiate (GNL) mai scumpe importate în special din SUA, importuri care vor creşte odată cu interdicţia de achiziţie a gazelor ruseşti.
Bruxelles-ul a mai propus în noul pachet de sancţiuni măsuri împotriva sistemului bancar rusesc, urmărind să-i restrângă capacitatea de a crea canale de plată alternative pentru finanţarea activităţii economice, lucru pe care Von der Leyen îl consideră „punctul slab al Rusiei”.
Concret, Comisia propune adăugarea a încă 20 de bănci regionale ruseşti pe lista de sancţiuni şi măsuri împotriva criptomonedelor, respectiv împotriva companiilor şi platformelor care facilitează tranzacţionarea acestora, pentru a închide o lacună în ocolirea sancţiunilor decise de UE. Sunt incluse aici şi sancţiuni împotriva băncilor din ţări terţe care facilitează comerţul „ilegal” cu produse sancţionate.
Comisia Europeană cere şi noi restricţii pentru exporturile către Rusia, prin interdicţii ce privesc unele bunuri şi servicii, de la cauciuc până la tractoare şi servicii de securitate cibernetică, în valoare de peste 360 de milioane de euro.
Bruxelles-ul doreşte în acelaşi pachet de sancţiuni noi interdicţii asupra importurilor de metale, produse chimice şi minereuri critice provenite din Rusia, în valoare de peste 570 de milioane de euro, inclusiv impunerea unei cote pentru importurile de amoniac, plus restricţii suplimentare la exportul de bunuri şi tehnologii utilizate de Rusia pe câmpul de luptă, cum ar fi materialele utilizate pentru fabricarea explozibililor.
Pentru a limita ocolirea sancţiunilor europene, Bruxelles-ul cere activarea în premieră a aşa-numitului „instrument anti-eludare”, care interzice exportul oricăror produse electronice către jurisdicţii în care există un risc ridicat ca aceste produse să fie reexportate către Rusia.
