Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a semnat vineri controversata reformă judiciară care, potrivit Comisiei Europene, îndepărtează Serbia de aderarea la Uniunea Europeană şi care, potrivit opoziţiei, reprezintă un regres grav pentru democraţie, întărind controlul politic asupra justiţiei, relatează EFE.
Astfel, au intrat în vigoare modificările legislative aprobate de majoritatea parlamentară a partidului naţionalist al preşedintelui Vucic, SNS, care, potrivit asociaţiilor profesionale de judecători şi procurori, ONG-urilor de apărare a democraţiei şi opoziţiei, pun sub controlul direct al puterii politice ultimele focare de independenţă ale justiţiei din Serbia.
Comisia Europeană a cerut miercuri Belgradului să îşi revizuiască decizia „în cel mai scurt timp posibil” şi să armonizeze legislaţia cu standardele europene.
Executivul european a estimat că reforma „subminează independenţa justiţiei, precum şi autonomia şi funcţionarea parchetului” şi subliniază că a fost adoptată într-un mod „foarte pripit şi puţin transparent„.
Lege promulgată împotriva opoziției oficiale a magistraților
Colegiul Suprem al Procuraturii (VST) din Serbia avertizase deja în această lună că atât conţinutul modificărilor, cât şi procedura lor de adoptare, fără consultare prealabilă cu instituţiile competente sau verificarea conformităţii lor cu standardele UE, reprezintă „un precedent negativ şi un recul major”.
Vineri, ministrul justiţiei, Nenad Vujic, a depus de asemenea o plângere împotriva preşedintelui VST, Branko Stamenkovic, pentru presupusa infracţiune de „muncă iresponsabilă„.
Printre reformele cele mai criticate se numără cea referitoare la Parchetul pentru Delicvenţă Organizată (TOK), unul dintre puţinele organe judiciare care până acum rămăsese independent şi care trece sub autoritatea procurorului superior Nenad Stefanovic, considerat un apropiat al preşedintelui de Vucic, ceea ce a stârnit temeri privind pierderea autonomiei.
Vucic îi mulțumește lui Putin pentru sprijin
În plus, reducerea la jumătate a numărului de judecători ai TOK îi va încetini activitatea, inclusiv investigaţia deschisă anul trecut pentru acuzaţii grave de corupţie legate de reconstrucţia gării din Novi Sad, unde 16 persoane şi-au pierdut viaţa pe 1 noiembrie 2024, când o copertină s-a prăbuşit, tragedie care a declanşat un val masiv de proteste antiguvernamentale.
Preşedintele Vucic, care a numit în mod repetat în ultimele luni TOK „o bandă de infractori„, avea la dispoziţie şapte zile pentru a semna sau respinge aceste amendamente controversate.
Vucic se află în relații apropiate cu Vladimir Putin și Rusia, chiar dacă Serbia a condamnat oficial invadarea Ucrainei de către trupele Kremlinului. În ultima lor întâlnire, președintele sârb i-a mulțumit lui Putin pentru că îi sprijină acțiunile luate contra protestelor democratice ale sârbilor la adresa corupției din Serbia.
„Preşedintele Putin a avut o poziţie foarte clară şi precisă în această privinţă, Rusia înţelege bine ce se întâmplă şi va continua să sprijine autorităţile legitime din Serbia”, a declara Vucic.
