Înaintea reuniunii Coaliţiei de voinţă din 6 ianuarie, consilieri de securitate din 15 ţări, printre care Franţa, Germania şi Canada, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene şi NATO, s-au reunit la 4 ianuarie, la Kiev, pentru a analiza detaliile celei mai recente versiuni a planului de încheiere a conflictului cu Rusia, coordonat de preşedintele american, Donald Trump. A participat, de la distanţă, şi trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, conform AFP.
Eforturile diplomatice s-au intensificat din luna noiembrie 2025, în vederea încheierii războiului din Ucraina, sub coordonarea preşedintelui american, Donald Trump, a cărui administraţie a purtat negocieri separate cu Rusia şi Ucraina.
În discursul său de Anul Nou pentru 2026, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că un acord este „gata în proporţie de 90%”, avertizând însă că restul de 10% va determina „soarta păcii”, în condiţiile în care viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămâne o problemă-cheie, mai informează sursa citată.
Coaliţia de voinţă (Coalition of the Willing) este formată din peste 30 de ţări, în majoritate europene şi aliate ale Kievului, şi are ca obiectiv principal oferirea de garanţii de securitate Ucrainei, odată ce se va ajunge la un armistiţiu.
Cea mai recentă reuniune a Coaliţiei de voinţă a avut loc la 12 decembrie 2025. Liderii Coaliţiei au discutat, între altele, despre „progresele semnificative” realizate în slăbirea maşinăriei de război a Moscovei „prin sancţiuni coordonate şi măsuri coercitive” şi despre creşterea ajutorului acordat Ucrainei. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelensky (dpa, EFE).
Alte reuniuni ale Coaliţiei de voinţă
La 27 martie 2025, Coaliţia de voinţă a avut loc la Paris, unde au participat circa 30 de ţări europene. Francezii şi britanicii au propus desfăşurarea în Ucraina a unui contingent al ţărilor europene, pentru a constitui „o forţă de reasigurare”, menită să prevină reluarea conflictului după punerea în aplicare a armistiţiului. Această propunere „nu se bucură de unanimitate”, a spus, la 27 martie, preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a anunţat că o misiune a şefilor de stat major francez şi britanic va fi trimisă în Ucraina „în următoarele zile”, pentru a pregăti în special „ceea ce va fi formatul armatei ucrainene”, care rămâne „principala garanţie de securitate” a acestei ţări, conform AFP.
Un alt summit al Coaliţiei de voinţă s-a desfăşurat la Bruxelles, în 10 aprilie 2025, sub conducerea Franţei şi Regatului Unit, într-un format ce i-a reunit pe miniştrii apărării ai ţărilor participante, potrivit https://english.mapn.ro/. Secretarul Apărării din Regatul Unit şi ministrul francez al Armatei au convocat omologi din 30 de ţări şi reprezentanţi ai Comisiei UE, Consiliului UE şi NATO, pentru a reafirma angajamentul de a colabora pentru a impulsiona progresul către o pace justă şi durabilă în Ucraina. „Întâlnirea noastră de astăzi (n.r. 10 aprilie) face parte dintr-un plan militar detaliat, condus de şefii apărării din Regatul Unit şi Franţa în ultima lună, susţinut de sute de planificatori militari din întreaga Europă şi din afara ei, şi susţine în mod direct ambiţiile stabilite de prim-ministrul Starmer şi de preşedintele Macron la recentele summituri internaţionale”, se arată într-un comunicat al guvernului britanic din 11 aprilie 2025, publicat pe site-ul https://www.gov.uk/.
La 10 iulie 2025, liderii statelor membre şi ai organizaţiilor internaţionale ale Coaliţiei de voinţă s-au reunit la Londra, pentru a discuta despre consolidarea sprijinului acordat Ucrainei şi „presiunea suplimentară asupra Rusiei”. Aceştia au salutat participarea trimisului prezidenţial special al Statelor Unite, generalul Keith Kellogg, şi a senatorilor Graham şi Blumenthal, fiind pentru prima dată când reprezentanţii Statelor Unite au participat la reuniunea „coaliţiei de voinţă, conform https://www.consilium.europa.eu/. În cadrul reuniunii s-a decis, de asemenea, ca grupul operativ existent pentru Marea Neagră, format din Turcia, România şi Bulgaria, să fie consolidat cu personal specializat suplimentar pentru a accelera eliminarea minelor din Marea Neagră şi a asigura accesul maritim sigur şi securizat pentru toate navele care tranzitează către şi dinspre porturile Ucrainei, potrivit https://www.gov.uk/.
În 13 august 2025, cancelarul german, Friedrich Merz, premierul francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au prezidat o reuniune prin videoconferinţă a Coaliţiei, conform https://www.euronews.com/. Videoconferinţa a avut loc în aceeaşi zi în care mai mulţi lideri europeni au fost primiţi de preşedintele american, Donald Trump, pentru a încerca să îl convingă să apere interesele Ucrainei, în contextul summitului Putin-Trump din Alaska, din 15 august.
O altă reuniune a Coaliţiei de voinţă a avut loc la 17 august 2025, când premierul francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer, au co-prezidat şedinţa prin videoconferinţă, la care a participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii Coaliţiei au apreciat, în context, angajamentul preşedintelui Trump de a oferi garanţii de securitate Ucrainei, în care „Coaliţia voluntarilor” va juca un rol vital prin intermediul unei forţe multinaţionale în Ucraina, conform https://www.gov.uk/ şi https://www.elysee.fr/.
La 4 septembrie 2025, la Paris, a avut loc o nouă reuniune a Coaliţiei de voinţă, fiind co-prezidată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Reuniunea a avut loc loc în contextul discuţiilor despre un acord de pace avansat la Summitul SUA-Rusia din Alaska, din 15 august 2025. Conform https://onu.delegfrance.org/ şi https://www.gov.uk/, participanţii au discutat despre furnizarea de garanţii de securitate pentru Ucraina, o condiţie necesară pentru orice pace durabilă.
Reuniunea din 24 octombrie 2025 a permis continuarea progreselor în cadrul coaliţiei pentru consolidarea şi coordonarea sprijinului militar, umanitar şi financiar acordat Ucrainei ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Discuţiile s-au concentrat în special pe situaţia de la faţa locului, eforturile continue privind garanţiile de securitate şi combaterea flotei din umbră care alimentează efortul de război al Rusiei, conform https://www.elysee.fr/.
În 25 noiembrie 2025, la o nouă reuniune, prin teleconferinţă, a fost analizată evoluţia negocierilor asupra planului de pace pentru Ucraina, propus la acea dată de SUA, potrivit EFE. A participat şi preşedintele român, Nicuşor Dan. Reuniunea a avut loc după negocierile de la Geneva, din 23 noiembrie, între reprezentanţii americani şi ucraineni.
Ideea de „coaliţie de voinţă” sau „coaliţia voluntarilor” („Coalition of the Willing”)
Coaliţia de voinţă reuneşte state cu aceleaşi interese pentru a consolida sprijinul acordat Ucrainei şi pentru a face eforturi de încheiere a războiului şi revenire la pace.
Ideea unei „coaliţii a voluntarilor” a fost enunţată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie 2025, asupra susţinerii Ucrainei şi securităţii europene. „Coaliţia de voinţă” încearcă să se contureze sub coordonarea franco-britanică, premierul britanic şi preşedintele francez dorind să înfiinţeze această coaliţie a ţărilor ce susţin Ucraina, după ce preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu preşedintele Putin şi a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe „negocierile imediat”, cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administraţia Trump a mai precizat atunci că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia şi că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform site-ului https://www.reuters.com/. De atunci, au avut loc mai multe runde de negocieri ruso-americane, potrivit AFP şi https://www.euronews.com/.
La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de ţări şi trei reprezentanţi ai UE şi NATO, premierul britanic a afirmat că participanţii la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei şi să crească sancţiunile şi restricţiile asupra economiei acesteia – cum ar fi îngheţarea activelor financiare – pentru a-l „slăbi” pe preşedintele rus, Vladimir Putin, şi a-l forţa să vină la masa negocierilor, conform EFE.
În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuţii cu aproximativ 30 de înalţi oficiali militari din naţiunile interesate de coaliţie, spunând ulterior că „intenţia politică” de garanţii de securitate pentru Ucraina devine „realitate”, potrivit dpa şi https://www.lemonde.fr/.
La 26 martie, a avut loc, la Paris, un alt summit al liderilor ţărilor aliate Ucrainei, care putea forma o „coaliţie a voluntarilor”. A participat şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În acest context, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat un ajutor militar suplimentar de 2 miliarde de euro pentru Ucraina, conform AFP. Pe lângă Macron, Starmer şi Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Suedia. Coaliţia include, pe lângă ţările europene, şi aliaţi mai îndepărtaţi, ca Australia şi Canada (https://www.euronews.com/).
Activitatea Coaliţiei de voinţă este organizată în jurul a patru direcţii: asigurarea unui ajutor militar continuu pentru Ucraina; garantarea suveranităţii Ucrainei în orice viitor acord de pace; consolidarea capacităţilor defensive ale Ucrainei în timp de pace; extinderea şi consolidarea Coaliţiei însăşi (sursa: https://onu.delegfrance.org/).
