Brazilia, China, Columbia, Cuba, Eritreea, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Spania s-au numărat printre țările care au denunțat luni decizia lui Donald Trump de a lansa atacuri mortale asupra Venezuelei și de a-l răpi pe liderul acesteia, Nicolás Maduro, și pe soția sa, Cilia Flores, pentru a fi judecați în SUA.
„Bombardamentele pe teritoriul venezuelean și capturarea președintelui său depășesc o limită inacceptabilă”, a declarat Sérgio França Danese, ambasadorul Braziliei la ONU. „Aceste acte constituie o ofensă foarte gravă la adresa suveranității Venezuelei și creează un precedent extrem de periculos pentru întreaga comunitate internațională”, a subliniat diplomatul.
Ambasadorul lui Trump la ONU, Mike Waltz, fostul său consilier de securitate națională, a apărat atacul ca fiind o acțiune legitimă de „aplicare a legii”, pentru a răspunde unor acuzații penale de lungă durată împotriva unui lider „ilegitim”, și nu un act de război.
Reuniunea de la New York a fost convocată cu doar câteva ore înainte ca Maduro să se prezinte în fața unui judecător federal din Manhattan, fiind vizat de acuzații care includ conspirație la „narcoterorism”, import de cocaină și trafic de arme – acuzații pe care le-a negat.
António Guterres, secretarul general al ONU, a avertizat că răpirea lui Maduro riscă să intensifice instabilitatea în Venezuela și în întreaga regiune. El a pus la îndoială respectarea normelor dreptului internațional în cadrul operațiunii.
„Sunt profund îngrijorat de posibila intensificare a instabilității în țară, de impactul potențial asupra regiunii și de precedentul pe care îl poate crea pentru modul în care sunt conduse relațiile între state”, a spus Guterres într-o declarație transmisă Consiliului de către șefa afacerilor politice a ONU, Rosemary DiCarlo. El a îndemnat actorii venezueleni să se angajeze într-un „dialog incluziv și democratic” și a oferit sprijinul ONU pentru o soluție pașnică.
Rusia și China, indignate
Reuniunea a fost solicitată de Columbia, care a adresat o mustrare atent calibrată Washingtonului. Ambasadoarea țării, Leonor Zalabata Torres, a condamnat acțiunea SUA ca fiind o încălcare a suveranității, independenței politice și integrității teritoriale a Venezuelei. „Democrația nu poate fi apărată sau promovată prin violență și coerciție și nici nu poate fi înlocuită de interese economice”, a spus ea. „Nu există nicio justificare, în niciun caz, pentru utilizarea unilaterală a forței în scopul comiterii unui act de agresiune”, a proclamat diplomatul. Ea a adăugat că raidul amintește de „cea mai gravă interferență din zona (noastră) din trecut”.
Rusia și China, ambele membre permanente ale Consiliului de Securitate, au fost mai puțin reținute și au cerut Statelor Unite să îi elibereze imediat pe Maduro și Flores. Vasili Nebenzia, ambasadorul Moscovei, a descris intervenția ca „o întoarcere la era anarhiei” și a îndemnat Consiliul format din 15 membri să respingă metodele politicii externe militare ale Statelor Unite.
Nebenzia, a cărui țară se află în prezent sub sancțiuni americane în urma invaziei ilegale a Ucrainei, a adăugat: „Nu putem permite Statelor Unite să se proclame un fel de judecător suprem, care are dreptul exclusiv de a invada orice țară, de a eticheta vinovații, de a pronunța și de a aplica pedepse, indiferent de noțiunile de drept internațional, suveranitate și neintervenție”.
Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a repetat acuzația, spunând că SUA „au călcat în picioare în mod arbitrar suveranitatea Venezuelei” și au încălcat principiul egalității suverane. „Nicio țară nu poate acționa ca polițist al lumii”, a arătat el.
China a cerut Statelor Unite „să își schimbe cursul, să înceteze practicile de intimidare și coerciție” și „să revină la calea soluțiilor politice prin dialog și negocieri”.
Ambasadorul cubanez, Ernesto Soberón Guzmán, a declarat în cadrul reuniunii: „Atacul militar al Statelor Unite împotriva Venezuelei nu are nicio justificare… Este o agresiune imperialistă și fascistă, cu obiective de dominare”.
Liderii europeni par divizați în fața noii ordini mondiale după atacul asupra Venezuelei.
SUA susțin că nu duc un război împotriva Venezuelei
La reuniunea Consiliului de Securitate a luat cuvântul și ambasadorul Venezuelei, Samuel Moncada, care a descris acțiunea SUA ca fiind un „atac armat ilegitim, lipsit de orice justificare legală”, care a inclus „răpirea președintelui constituțional al republicii, Nicolás Maduro Moros, și a primei-doamne, Cilia Flores”. Moncada a adăugat: „Niciun stat nu se poate erija în judecător, parte și executor al ordinii mondiale… Venezuela este victima acestui atac din cauza resurselor sale naturale”.
La rândul său, SUA a insistat că „nu există niciun război împotriva Venezuelei sau a poporului său”. Waltz a declarat Consiliului că operațiunea a fost o acțiune de aplicare a legii, desfășurată în urma unor acuzații de lungă durată. „Nu ocupăm o țară; aceasta a fost o operațiune de aplicare a legii”, a spus el, invocând ca precedent capturarea în 1989 a fostului lider al Panama, Manuel Noriega.
Waltz a citat articolul 51 din Carta ONU, care consacră dreptul la autoapărare, și a spus că probele împotriva lui Maduro vor fi prezentate în mod deschis în instanța americană. El l-a descris pe liderul venezuelean ca fiind „un așa-zis președinte ilegitim” și a afirmat că milioane de venezueleni, inclusiv exilații din Florida, sărbătoreau arestarea sa.
„Vreau să reiterez că președintele Trump a dat o șansă diplomației. I-a făcut lui Maduro multiple oferte, pe care a încercat să le dezamorseze. Maduro a refuzat să le accepte”, a dezvăluit Waltz.
Experții au pus însă la îndoială legalitatea operațiunii, subliniind că aceasta nu a fost autorizată de Consiliul de Securitate al ONU, nu a avut consimțământul Venezuelei și nu a avut o justificare clară din punct de vedere al autoapărării. Carta ONU obligă statele să se abțină de la utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a altor state – un principiu invocat în repetate rânduri în timpul reuniunii.
Cu toate acestea, Consiliul, paralizat de diviziunile dintre cei mai puternici membri ai săi, nu părea să se apropie de un răspuns colectiv. Orice încercare de a cenzura SUA va fi cu siguranță blocată de dreptul său de veto, unul dintre cele cinci deținute de membrii permanenți ai Consiliului.
