În 2025, Republica Moldova a trăit simultan două realități economice. Una este cea de integrare europeană accelerată, investiții istorice, reforme structurale. Cealaltă ține de creștere economică anemică, productivitate scăzută și o economie echilibrată precar între speranță și vulnerabilitate. O spune Mihaela Sirițanu, expertă în economie politică a Comunității WatchDog, care a precizat pentru IPN că Moldova a făcut pași înainte, dar încă nu a schimbat motorul.
Progrese și regrese în 2025
În opinia Mihaelei Sirițanu, progresele sunt reale și nu trebuie minimizate. Inflația, care în 2022-2023 „a mușcat” adânc din venituri și încredere, s-a temperat la circa 4-5%. Datoria publică rămâne sub un nivel gestionabil de 40% din PIB, iar sectorul IT ajunge la 8% din PIB. De asemenea, sprijinul european – estimat la aproximativ 1,9 miliarde de euro – oferă o oportunitate istorică de modernizare a infrastructurii, instituțiilor și mediului de afaceri.
Totodată, experta menționează creșterea reală a PIB-ului cu 1,5-1,6% în acest an drept o stabilizare anemică. În opinia sa, economia rămâne volatilă, excesiv dependentă de agricultură, remitențe și consum. Productivitatea este scăzută, investițiile insuficiente, iar structura economică exportă muncă ieftină și importă tehnologie scumpă – un model care nu poate susține o dezvoltare sustenabilă.
Statul promite mult, dar execută lent
Mihaela Sirițanu precizează că piața internă, concurența, protecția consumatorului, supravegherea financiară – toate sunt încă departe de standardele europene. Mai grav, capacitatea administrativă rămâne limitată. Statul promite mult, dar execută lent, iar fondurile europene riscă să devină testul suprem pentru competența instituțională.
Experta în economie politică consideră că regresul cel mai periculos este invizibil, iar riscul ca ambiția să depășească capacitatea – există. „Moldova vorbește despre investiții de miliarde, dar investește sub 22% din PIB – mult sub pragul necesar pentru dezvoltare accelerată. Vorbește despre competitivitate, dar nu are o politică industrială clară. Vorbește despre economie europeană, dar nu are încă mecanisme de acumulare a capitalului: fonduri de pensii funcționale, investitori instituționali și o piață de capital vie”, a notat Mihaela Sirițanu.
Soluții și blocaje
În viziunea sa, fără reforme profunde în administrație, fără o strategie industrială care să mute economia din zona de asamblare ieftină în cea de producție cu valoare adăugată, fără acces real la capital pentru firme, Moldova riscă să se blocheze într-un confort al mediocrității, o stare în care lucrurile nu se schimbă.
Potrivit expertei, Guvernul nu mai poate invoca lipsa banilor sau crizele externe: sprijinul european este pe masă, iar direcția economică este deja definită de UE. În 2026 se va contura capacitatea statului de a administra responsabil banii publici și de a implementa reformele pentru integrarea economică europeană.
The post Economia Moldovei în 2025: între ambiție și fragilitate, expert appeared first on ipn.md.
