Preşedintele rus Vladimir Putin i-a urat Crăciun fericit omologului său american, Donald Trump, şi i-a trimis un mesaj de felicitare, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează Reuters.
Peskov, care anunţase că Putin va purta o conversaţie telefonică joi seară, a negat că Trump va fi interlocutorul său, scrie şi EFE.
„Nu ne putem aştepta ca el să vorbească cu Trump la telefon astăzi. Nu va exista un astfel de apel astăzi. Cel puţin nu este în planurile sale”, a concluzionat Peskov.
Din februarie, când preşedinţii rus şi american au avut prima lor conversaţie telefonică după începerea războiului din Ucraina în februarie 2022, Putin şi Trump au vorbit de cel puţin patru ori.
Ultimul apel a avut loc pe 16 octombrie la iniţiativa Kremlinului, în timpul căruia Putin l-a avertizat pe Trump în privinţa livrării de rachete de croazieră americane Tomahawk către Ucraina.
Între timp, Trump a propus o întâlnire cu omologul său rus la Budapesta, o iniţiativă care nu s-a materializat din cauza lipsei de progres în negocierile de pace pentru încheierea războiului din Ucraina.
De atunci, şeful Casei Albe a sancţionat cele mai mari două companii petroliere din Rusia şi a prezentat un plan de pace în 28 de puncte, care a fost redus la 20 de puncte de către ucraineni şi europeni.
Peskov a declarat că oficialii Kremlinului analizează cu atenţie documentele privind încheierea războiului din Ucraina, care au fost aduse din Statele Unite la Moscova de trimisul special rus Kirill Dmitriev.
Kremlinul a anunţat joi că aşteaptă evaluarea preşedintelui rus Vladimir Putin cu privire la planul de pace revizuit în 20 de puncte.
„În funcţie de decizia pe care o va lua şeful statului, vom continua comunicarea cu americanii”, a declarat Peskov.
Rusia a refuzat să comenteze planul dezvăluit miercuri de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, susţinând că mass-media nu reprezintă o platformă potrivită pentru astfel de discuţii.
Experţii independenţi consideră însă că această poziţie maschează o respingere totală a planului – Moscova avea deja rezerve cu privire la documentul iniţial de 28 de puncte – deoarece omite principalele cerinţe teritoriale ale Rusiei şi reducerea semnificativă a dimensiunii armatei ucrainene, comentează EFE.
Rusia a făcut o propunere Franţei
Separat, Peskov a anunţat că Rusia a făcut o propunere Franţei cu privire la cazul cercetătorului francez Laurent Vinatier, închis în Rusia din iunie 2024 şi care ar putea fi judecat pentru spionaj.
„Au existat contacte adecvate între partea noastră şi francezi. Într-adevăr, o propunere a fost făcută francezilor cu privire la Vinatier”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţei sale de presă zilnice, la care a participat şi AFP.
„Mingea este acum în terenul Franţei”, a adăugat el, fără a oferi mai multe detalii.
Când a fost întrebat despre această chestiune vinerea trecută în timpul conferinţei sale de presă anuale, Putin a susţinut că nu ştie „nimic” despre caz şi că aude în premieră de el.
„Vă promit că voi investiga. Şi dacă există cea mai mică şansă de a rezolva această problemă în mod pozitiv, dacă legea rusă o permite, vom face tot ce ne stă în putere”, a declarat atunci Putin.
Laurent Vinatier a fost condamnat în octombrie 2024 de o instanţă rusă la trei ani de închisoare pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin” în timp ce colecta „informaţii militare” care puteau fi „folosite împotriva securităţii” Rusiei.
Persoana în cauză a recunoscut faptele, dar a pledat nevinovat.
În august, el a compărut în faţa unei instanţe ruse sub acuzaţia de spionaj, acuzaţii care, dacă ar fi probate, ar putea să-i crească semnificativ pedeapsa.
Ancheta a fost extinsă şi Vinatier ar putea fi judecat pentru spionaj la sfârşitul lunii februarie 2026, potrivit avocatului său francez.
Laurent Vinatier a declarat în august că nu se aşteaptă la „nimic bun, nimic pozitiv” după ce a aflat de aceste noi acuzaţii.
Acest cercetător în vârstă de 49 de ani, specialist în spaţiul postsovietic, a fost angajat de Centrul pentru Dialog Umanitar, un ONG elveţian care mediază conflicte în afara canalelor diplomatice oficiale, în special în ceea ce priveşte Ucraina.
Parisul a cerut Moscovei să-i elibereze cetăţeanul, acuzând Rusia că încearcă să ia ostatici occidentali într-un moment în care relaţiile dintre cele două ţări sunt la cel mai scăzut nivel.
