Economia Rusiei va creşte cu doar 1% în 2025, al patrulea an al războiului din Ucraina, a recunoscut vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul intervenţiei sale în faţa presei şi a cetăţenilor, transmisă în direct la televiziune.
„Creşterea PIB-ului (în 2025) este de 1%”, a afirmat el şi a adăugat că, „dacă analizăm ultimii trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”, informează EFE.
Şeful statului rus a mai adăugat că, între timp, „în această perioadă creşterea economiei în zona euro a fost de 3,1%”.
Încetinirea economiei, o decizie „conştientă”
Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse „este o acţiune conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului rus, legată de controlul inflaţiei”.
”Şi trebuie să subliniem că rezolvăm această sarcină în termeni generali deoarece ne-am propus obiectivul de a reduce inflaţia cel puţin până la 6%”, a declarat liderul de la Kremlin, indicând că cel mai probabil acest indicator va fi mai mic şi se va situa în jurul valorii de 5,7-5,8%.
El a subliniat că „reducerea ritmului de creştere economică este un pas conştient, preţul pentru a menţine calitatea economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.
A mai susţinut că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul cu 1%, „dar industria prelucrătoare a crescut cu 3,1%”.
Fără a se referi la cheltuielile militare ale anului care se încheie, Vladimir Putin a afirmat că „deficitul bugetului federal este de 2,6%” şi a prognozat că acest indicator se va reduce la 1,6% în 2026.
Din cauza sancţiunilor americane împotriva celor două cele mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut săptămâna aceasta că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari în campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul federal.
Mesaj către Occident privind conflictul din Ucraina
În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele rus a asigurat că nu va exista o altă „operaţiune militară specială” ca cea din Ucraina dacă ţările occidentale respectă interesele Rusiei.
”Va exista o nouă operaţiune militară specială? Nu va exista nicio operaţiune dacă ne respectaţi. Dacă ne respectaţi interesele aşa cum noi am încercat întotdeauna să le respectăm pe ale voastre”, a declarat preşedintele rus în discursul său televizat.
A adăugat apoi, adresându-se corespondentului BBC: „Dacă nu ne păcăliţi, aşa cum aţi făcut cu extinderea NATO către Est”.
”Suntem dispuşi să lucrăm cu voi. Cu Regatul Unit, cu întreaga Europă şi cu Statele Unite, dar pe picior de egalitate. Cu condiţia să ne respectăm reciproc”, a afirmat preşedintele rus, subliniind că Rusia şi Europa „se completează”, motiv pentru care sunt condamnaţi să se înţeleagă.
Liderul rus a comunicat, de asemenea, disponibilitatea de a „înceta imediat acţiunile militare în cazul în care se garantează securitatea Rusiei pe termen mediu şi lung”, insistând asupra faptului că sunt o „prostie” şi o „absurditate” acuzaţiile conform cărora Rusia ar planifica să atace o ţară europeană după încheierea războiului din Ucraina.
Critici la adresa declaraţiilor lui Mark Rutte
Totodată, preşedintele Rusiei a criticat declaraţiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, privind necesitatea pregătirii pentru un război cu Rusia, argumentând că Moscova nu mai este considerată „duşman” de către SUA.
”Cum se pregăteşte NATO pentru un război împotriva Rusiei dacă principala ţară a Alianţei nu ne consideră nici adversar, nici duşman?”, a întrebat retoric liderul de la Kremlin.
Putin a subliniat că, în noua Strategie de Securitate Naţională a Washingtonului, Rusia nu este definită ca un inamic.
”Iar secretarul general al NATO se pregăteşte pentru un război cu noi (…) Nu ştie să citească?”, a mai spus liderul rus, insistând că declaraţiile lui Rutte, pe care l-a descris ca fiind o persoană inteligentă, sunt surprinzătoare, deoarece „Statele Unite sunt actorul cheie al NATO, fondatorul şi principalul său sponsor „.
EFE aminteşte că Rutte a îndemnat ţările membre NATO să crească rapid cheltuielile pentru apărare şi producţia de armament pentru a evita un război cu Rusia şi a avertizat că aliaţii sunt următoarea ţintă a Kremlinului. „Conflictul este la uşile noastre. Rusia a adus războiul înapoi în Europa şi trebuie să fim pregătiţi”, a adăugat acesta.
Criza demografică, o altă preocupare majoră
În lunga sa intervenţie televizată, preşedintele Rusiei a abordat şi criza demografică. El a subliniat importanţa creşterii numărului naşterilor în contextul scăderii drastice a natalităţii, legată atât de incertitudinea cauzată de război, cât şi de „gaura demografică” în care se află Rusia.
”Trebuie ca (naşterea de copii) să fie la modă pentru ca oamenii să înţeleagă bucuria maternităţii şi a paternităţii”, a declarat preşedintele Putin.
El a afirmat că scăderea indicelui natalităţii este o chestiune ce stârneşte preocupare în „aproape toate ţările cu economii mari” şi a dat ca exemplu Japonia şi Coreea de Sud. „Cam peste tot se întâmplă la fel”, a insistat el.
Preşedintele Putin a afirmat că sprijinirea familiilor cu copii este una dintre priorităţile statului rus. În acelaşi timp, s-a declarat mulţumit că în 25 de regiuni ruse situaţia demografică se îmbunătăţeşte.
Parlamentul rus a aprobat anul trecut o lege ce interzice propaganda ideologiei „childfree” (fără copii), care urmăreşte recunoaşterea dreptului femeilor de a nu avea copii. Rusia va aloca în următorii trei ani 37,5 miliarde de ruble (peste 402 milioane de dolari) pentru programe de promovare a natalităţii, în contextul celei mai grave crize demografice din ultimul sfert de secol.
