Salariile profesorilor vor fi aliniate treptat la nivelul salariului mediu pe economie în următorii patru ani, alocația per elev va crește cu 8-10% în 2026, iar procesul de optimizare a școlilor va redirecționa resursele către instituțiile cu mai mulți elevi. Declarațiile au fost făcute de ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru IPN. Potrivit lui, ministerul prioritizează reducerea birocrației, monitorizarea centralizată a examenelor și sprijinirea elevilor și profesorilor afectați de reorganizarea școlilor.
Bună ziua și bine v-am găsit la IPN!
Sistemul educațional din Republica Moldova se afla într-un proces complex de transformare, fiind marcat de reforme, presiuni financiare, deficitul de cadre didactice, dar și solicitări din partea profesorilor, elevilor și părinților. Despre toate acestea discutăm astăzi cu ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, pentru a afla care sunt prioritățile Ministerului în noul an, care este stadiul reformelor și soluțiile pentru problemele actuale.
Domnule ministru, vă mulțumim pentru ca ați dat curs invitației noastre
Bună ziua și bine v-am găsit!

O să începem cu una dintre cele mai sensibile teme din sistem – salariile profesorilor. Sindicatele au cerut recent majorarea acestora din 1 ianuarie 2026 și alinierea acestora la salariile medii pe economie. Mai era o solicitare legată de valoarea de referință. În acest context, este MEC pregătit să răspundă solicitărilor sindicatelor?
Ministerul luptă de fiecare dată pentru creșteri salariale și înțelegem eforturile pe care le fac sindicatele pentru a asigura majorarea salariilor. În acest an, avem o situație mai specială: avem poziția Ministerului Finanțelor care își dorește să orienteze pe termen scurt resursele adiționale în direcția creșterii economice. În 2026 ne dorim o creștere mai mare a economiei, ca ulterior, bugetul să poată asigura salarii pe măsura așteptării profesorilor.
Noi am solicitat aceste creșteri salariale, dar înțelegem și argumentele Ministerului Finanțelor legate de necesitatea de a investi mai mult în mediul de afaceri în primele luni ale anului, iar din septembrie 2026 să se revină la subiectul salarizării.
Există un calendar realist pentru alinierea salariilor profesorilor la salariile medii pe economie?
Noi avem un angajament pe care l-am făcut și în campania electorală – ca timp de patru ani, salariul mediu în educație să ajungă din urmă salariul mediu pe economie. În prezent, acesta atinge cam 80%. Este un angajament ambițios care depinde foarte mult de creșterea economică, de viteza cu care ne apropiem de UE și de modul în care reușim să absorbim fonduri din Planul de creștere.

În ultima perioadă au fost semnalate mai multe situații problematice în instituții de învățământ din Chișinău – cazuri de corupție din licee, universități și grădinițe. Considerați ca pot exista factori sistemici, precum nivelul de remunerare, care să influențeze apariția acestor cazuri?
Este bineînțeles o corelare, dar mai degrabă nu cu fenomenul plăților informale. Centrul Național Anticorupție a reținut un director și un șef de direcție municipală pe motive legate de achiziții, nu pe motive legate de plăți informale – acceptarea mitei în schimbul atribuirii unor contracte. Nu aș conecta subiectul salarizării cu subiectul licitațiilor. Evident, contează și poziția fiecărui cadru didactic în raport cu acest fenomen. Noi salutăm eforturile CNA-ului de a lupta cu corupția, inclusiv în sistemul educațional.
De asemenea, a fost creat un Consiliu pentru etică și integritate. Încurajăm părinții și cadrele didactice să sesizeze situațiile de corupție, în primul rând – direcțiilor de învățământ, apoi să semnaleze abaterile la MEC. Acestea se vor sancționa, inclusiv cu retragerea gradelor didactice sau manageriale.
Recent, a ieșit la iveală faptul ca în sesiunea de examene din 2025 s-au produs multiple cazuri de fraudare a examenelor de gimnaziu, inclusiv situații în care copierea ar fi fost tolerată chiar de comisiile de examen. Vorbim despre cazuri izolate sau despre un fenomen mai larg?
Anume pentru că există un fenomen mai larg, în 2025, în premieră, am desfășurat examenul de clasa a IX-a în mod diferit. Am avut observatori delegați de MEC în toate școlile și o evaluare centralizată a lucrărilor. Datorită acestor măsuri, au ieșit la iveală aceste situații, iar o bună parte dintre cei implicați au fost sancționați – de la mustrare până la concediere. Vom avea și în acest an monitorizare a examenului și cred că ne vom apropia de acele standarde pe care vrem să le vedem la o evaluare națională.
De ce în general credeți că profesorii admit plagiatul – poate e pentru că vor să arate o rată mai bună de promovare, pare a fi ceva persistent de ani de zile?
Cred că din mai multe motive și nu ține doar de ultimii ani. Plagiatul a existat și la BAC, până nu s-au introdus camerele. În cazul examenelor din gimnaziu, până în 2024 nu au fost întreprinse măsuri pentru a combate plagiatul. Acest fenomen se întâmplă din motive banale – beneficii financiare, legături de rudenie în localitățile mici, presiuni asupra profesorilor.
Domnule ministru, aș vrea să ne oprim și asupra modului în care sunt finanțate școlile și dacă actualul mecanism per elev mai corespunde realităților din sistem. În prezent, o școală primește în jur de 20 de mii de lei per elev. Considerați că actualul cuantum acoperă necesitățile reale ale școlilor sau ar fi nevoie de o majorare? Pentru că am auzit nu de la un singur director că această sumă nu mai face față cheltuielilor în condițiile scumpirilor din ultimii ani.
Anul viitor va fi o majorare importantă a bugetului total pentru educație și va crește alocația per elev. De asemenea, toate școlile din țară primesc alocația de peste un milion de lei pentru infrastructură. Situația este diferită de la școală la școală în funcție de numărul de elevi. Cert este faptul că în școlile mai mici presiunile sunt mai mari.
Mai grav de atât este calitatea studiilor. Prin procesul de optimizare a școlilor, avem două obiective: să ne asigurăm ca mai mulți elevi merg la școli unde au parte de condiții mai bune, iar al doilea – redirecționarea resurselor care sunt utilizate nerațional în educație, infrastructură, salarizare și alte necesități. În așa mod, banii alocați pentru copiii transportați în alte școli vor merge în instituțiile respective, iar costurile vor fi distribuite mai corect. O clasă cu șase copii are nevoie de același sprijin financiar precum o clasă cu 30 de copii, lucru care produce dezechilibru financiar în sistem.

Când va fi majorat cuantumul alocației per elev? Cu cât va crește acesta?
Acest lucru se va întâmpla săptămâna viitoare, odată cu aprobarea bugetului de stat pentru 2026. Nu pot să vă dau o cifra exactă la moment, dar estimez o creștere de 8-10% față de 2025.
Observăm o discrepanță tot mai mare între școlile din Chișinău, adesea suprasolicitate, și cele din mediul rural, care funcționează sub capacitate. Cum explicați această distribuție dezechilibrată și ce soluții are ministerul pentru a echilibra accesul elevilor la condiții egale de studiu?
Într-adevăr avem aceste dezechilibre în calitatea studiilor de care beneficiază elevii noștri. Într-o școală mică, cu mai puțin de 100 de elevi, rezultatele sunt proaste, din cauza insuficienței cadrelor didactice și a infrastructurii, în special în gimnazii. Soluția acestei probleme este de a transporta copiii în alte școli mai mari. Se oferă autobuz, plata de o mie de lei în primii doi ani pentru copiii transportați și școală unde sunt toate condițiile pentru ca elevii să-și dezvolte competențele necesare.
Credeți că dezechilibrul numărului de elevi din școli este alimentat și de fenomenul școlilor de elită, care este des întâlnit în societățile urbane, bunăoară în Chișinău?
Cred că acest lucru era valabil acum cinci ani, când Chișinăul nu se confrunta în masă cu o problemă a supraaglomerării. În ultimii cinci ani, numărul de elevi în municipiu a crescut cu 15%, inclusiv cu refugiați ucraineni și copiii reveniți din diaspora. Acest lucru a dus la ocuparea a practic tuturor locurile disponibile în școli. Iar dacă cu cinci ani în urmă erau solicitate anumite instituții, acum această problemă este valabilă practic pentru toate școlile din Chișinău.
Pentru a rezolva această situație, insistăm ca și Primăria Chișinău să vină cu o viziune despre gestionarea problemei. MEC pune la dispoziția municipalității două clădiri, pentru a deschide sau a extinde școli existente și așteptăm un plan de dezvoltare a rețelei școlare din oraș.
Ați anunțat că Ministerul Educației a transmis două edificii către Primăria Chișinău, tocmai pentru a reduce presiunea asupra școlilor suprasolicitate. La ce etapă se afla acest proces și când elevii vor putea să înceapă studiile în noile instituții?
În clădirea Liceului „Igor Vieru” din sectorul Râșcani este planificat ca procesul educațional să înceapă în septembrie 2026, sub organizarea Primăriei. În clădirea de la Ciocana, municipalitatea nu este pregătită să înceapă în aceeași perioadă, pentru că este planificată înființarea unei școli de la zero, care să-și înceapă activitatea din 2027. Este nevoie de timp pentru a identifica un director și pentru a angaja profesori.
Ați vorbit despre reforma reorganizării școlilor, există un termen stabilit pentru finalizarea optimizării rețelei școlare sau procesul rămâne la discreția autorităților locale?
Deciziile se iau de consiliile raionale, pentru că ei sunt fondatorii școlilor. Însă, prevederile din Codul educației vor stabili niște norme imperative, iar dacă numărul elevilor care este sub un anumit prag, procesul de reorganizare trebuie efectuat. Cred că modificările la cod vor fi votate în luna februarie, iar primele 73 de instituții vor fi reorganizate. Doar 10 din aceste instituții nu vor continua activitatea în septembrie 2026, iar în localitățile respective vor rămâne doar grădinițele. În cazul celorlalte 63 se vor păstra doar școli primare sau școli primare-grădinițe.
În funcție de evoluția situației demografice, s-ar putea ca în 2027 să mai existe un anumit număr de instituții care să treacă prin același proces.
Cum veți proceda pentru ca procesele de optimizare să fie mai bine explicate și acceptate de comunități?
Se vorbește strict despre reorganizare, iar 63 din 73 de instituții vizate vor rămâne în localități, doar că în alte formate. De asemenea, este important să avem măsuri de sprijin, precum autobuze confortabile care ajung să coste 50-60 de mii de euro, alocația de o mie de lei pentru elevii transferați, activități de integrare cu specialiștii. Reamintesc că este vorba de puțin peste 1 300 de elevi sau circa 0,5% din numărul total.
Pentru profesori vom compensa cheltuielile de transport ca să-și poată continua activitatea în altă instituție. Li se vor căuta alte opțiuni de lucru în raion și va apărea posibilitatea de a oferi o indemnizație de relocare. Dacă profesorii nu-și vor găsi un loc de lucru în raion, vor fi sprijiniți cu o plată unică de 15 mii de euro pentru a se muta în alt raion ca să se angajeze.
Câți elevi beneficiază în prezent de alocația de o mie de lei?
Peste 750 de elevi primesc această compensație, iar anul viitor se vor adăuga încă peste 1 300 de elevi.
De câte autobuze noi ar fi nevoie și ce investiții sunt planificate?
Pentru 2026 a fost lansată deja achiziția. Vor fi procurate 50 de autobuze în valoare de aproximativ 60 de milioane de lei. Este al doilea an când se cumpără autobuze din bugetul de stat.

În contextul inițiativei, anunțate recent, cu privire la fuziunea Universității din Cahul cu UTM, am văzut argumentele. Dar vreau să vă întreb ce rezultatele concrete s-au înregistrat după fuzionările la nivel universitar de acum 2-3 ani?
La Universitatea Agrară a fost modernizat campusul de la Mircești, cu o investiție de 50 de milioane de lei. Un efect vizibil este că profesorii din instituție nu au mai înghețat iarna, un pic rușinos să vorbim despre acest lucru în anul 2025, dar asta era realitatea. Temperatura medie era de 15-16 grade, iar după fuziune, geamurile au fost schimbate și pereții termoizolați. Numărul studenților la Facultatea de medicină veterinară a crescut, iar de la facultățile agrare este stabil.
În cazul USEFS, a fost un angajament – de a renova bazinul de la Guvern și ne apropiem de finalizarea lucrărilor. Pentru renovarea bazinului s-au alocat aproape 20 de milioane de lei și sper că va fi inaugurat în martie 2026. Pe lângă asta, a crescut numărul studenților și s-au normalizat lucrurile la nivel de salarizare.
Începând cu acest an școlar, toți elevii din gimnaziu beneficiază de micul dejun gratuit, un program menit să asigure nutriția adecvată și să sprijine performanța școlară. Ce rezultate ați observat până acum și cât de sustenabil este acest program pe termen lung?
Este prea devreme să vorbim de rezultate, dacă ne referim la lucruri precum reducerea abandonului școlar sau creșterea performanțelor. Aceste lucruri le vom evalua la unul sau doi ani distanță. Dar toată literatura științifică pe subiectul asigurării alimentației vorbește despre o corelare puternică între mesele gratuite și prezența la școală, în special în cazul copiilor din familiile vulnerabile. Avem nevoie de un an de zile de la implementare ca să putem face studii de impact, dar rezultatele imediate sunt satisfacția copiilor și a părinților. Din punct de vedere al sustenabilității, pentru 2026 va fi iarăși finanțat și va deveni o obligațiune pentru fiecare an, costul anual fiind de aproximativ 800 de milioane de lei.
Ministerul Educației a lansat în premieră, în acest an, un program pilot de studii la distanță, pentru a evalua eficiența predării online și a extinde accesul la educație flexibilă. Cum se implementează acesta în universități și studenți au optat pentru studiile la distanță?
N-am să vă dau o cifră exactă a numărului de studenți. Dar ideea programului a fost gândită în special pentru moldovenii de peste hotare, care au avut astfel ocazia să se înmatriculeze la universitățile de acasă. De asemenea, sunt și studenți din țară care preferă acest program pentru comoditatea lui, mai ales la masterat. Ne așteptăm ca anul viitor numărul studenților să fie și mai mare.
În prezent, rezolvăm problema examenelor, pentru că regulamentul prevede că ele trebuie susținute într-un spațiu care poate fi monitorizat. Se planifică ca studenții de peste hotare – la ambasade, consultate sau alte spații acreditate de universități unde vom asigura prezența reprezentanților din Republica Moldova.
Cum asigură universitățile calitatea studiilor în cadrul programului la distanță?
Calitatea studiilor la distanță pornește de la experiența pe care noi am avut-o în pandemie. Universitățile au activat mai mult de un an în regim online. La acest capitol, vrem să asigurăm și o evaluare corectă, iar după experiența acestui an vom ști cum să îmbunătățim procesul de studii la distanță.
O provocare din sistem este birocrația. Profesorii semnalează constant volumul mare de sarcini administrative. Ce măsuri ia Ministerul pentru a reduce aceste sarcini și a elibera profesorii de birocrație?
În ultimii doi ani am exclus orice formă de evaluare a școlilor. Profesorii nu mai raportează acea plată de 4 000 de lei pe care o primesc pentru a achiziționa lucruri necesare procesului de studiu pe parcursul anului. De asemenea, am publicat zece mii de proiecte ca profesorii să nu piardă timp pentru elaborarea lor. Suplimentar, gradul didactic superior este acordat pe viață, dacă trece alte forme de atestare pentru reconfirmarea lui.
La finalul lunii decembrie sau la început de ianuarie, MEC va veni cu un nou pachet de debirocratizare, unde vom veni cu noutăți bune referitor la procesul de atestare pentru profesori, pe responsabilitățile pe care le au pe durata vacanței elevilor și încă câteva aspecte, care vor reduce semnificativ din presiunea birocrației.
O parte semnificativă a profesorilor se apropie de vârsta de pensionare, în timp ce tinerii aleg alte domenii de activitate. Avem totuși o criză generală de cadre didactice sau mai degrabă este vorba de o distribuție inegală a profesorilor în sistem?
Problema este nu de număr, dar de distribuție și din păcate nu se poate rezolva rapid. Dar aș vrea să menționez că numărul tinerilor care aleg pedagogia este în creștere față de ultimii ani, fiind în top cinci la nivel național. Acest rezultat se datorează indemnizațiilor pe care le oferim tinerilor care aleg să predea în localități, dublarea burselor.
Credeți că creșterea numărului de studenți la pedagogie va acoperi lipsa profesorilor din sistem?
Nu putem spune exact. O bună parte din deficit este generată de dezechilibrul din rețeaua școlară. Dar deficitul va fi redus inclusiv prin procesul de optimizare a școlilor, în combinație cu un număr mai mare de tineri care intră în sistem va diminua destul de mult deficitul. În 2023, erau 2 000 de locuri vacante, în 2024 – 1 750, iar în 2025 – circa 1 500. Avem o tendință descendentă în acest sens.
Care sunt disciplinele de studiu pentru care este nevoie de mai mulți dascăli?
Este vorba de disciplinele de la profilul real – fizică, chimie, matematică. Acestea sunt cele mai problematice discipline, iar în 2026 ne dorim să oferim suplimente mai mari acolo unde este deficitul mai mare, precum indemnizații de repartizare mai mari sau burse majorate.
Domnule ministru, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru răspunsurile oferite!
Și eu vă mulțumesc!
Laura Chetrari, IPN
The post Educația între reforme, deficit de cadre și presiuni bugetare. Interviu IPN cu Dan Perciun appeared first on ipn.md.