Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a deschis joi o nouă direcție în dezbaterea occidentală despre viitoarele negocieri privind războiul din Ucraina, propunând ceea ce el însuși a numit un „test” pentru Vladimir Putin.
Mai exact, Rutte vorbește despre o „testare” a disponibilității lui Vladimir Putin de a accepta o eventuală pace. Ideea a fost prezentată în cadrul unei discuții la Berlin, în timp ce Kievul a transmis recent Washingtonului o nouă variantă de plan menit să pună capăt conflictului, potrivit relatărilor din presa internațională, transmite news.ro.
În fața audienței germane, Rutte a transmis un mesaj clar privind coeziunea occidentală: „Dacă cred că Statele Unite şi Europa vor reuşi să ajungă la un acord în privinţa Ucrainei? Da, sunt convins de asta”. El a completat însă cu o nuanță esențială: „Dacă sunt sigur că ruşii vor accepta? Nu ştiu. Acesta este testul”, formulare prin care a explicat că adevărata probă va fi reacția Kremlinului și disponibilitatea liderului rus de a intra într-un proces credibil de dialog. În opinia sa, acest demers va arăta dacă Putin „este serios”.
În aceeași intervenție, șeful NATO a repetat avertismentul care a devenit un leitmotiv al discursului său public: Rusia nu se va opri la Ucraina în lipsa unei reacții ferme a Europei. „Dacă vă place limba germană şi nu doriţi să vorbiţi rusa, este esenţial să investiţi masiv în apărare, este o condiţie sine qua non, pentru că altfel (Putin) nu se va opri la Ucraina”, a spus Mark Rutte, atrăgând atenția că insuficiența investițiilor militare ar putea genera riscuri strategice directe pentru statele europene.
Rutte a avertizat și asupra implicațiilor financiare și militare uriașe pe care NATO le-ar suporta în cazul în care Ucraina ar cădea sub controlul Moscovei. O astfel de evoluție ar forța Alianța „să-şi mărească considerabil prezenţa militară de-a lungul flancului său estic”, un efort care ar presupune cheltuieli mult mai mari decât cele necesare acum pentru sprijinirea Kievului.
Fără tehnologia din China, Rusia nu rezistă
Înaintea dezbaterii de la Berlin, în cadrul unui discurs susținut sub egida Conferinței de Securitate de la München, Rutte a vizat și rolul Chinei în menținerea capacităților de război ale Rusiei. A acuzat Beijingul că a devenit „salvarea” Kremlinului și a subliniat explicit dependența militară a Moscovei de componentele electronice produse în China: „Fără sprijinul Chinei, Rusia nu ar putea continua acest război. De exemplu, aproximativ 80 % din componentele electronice esenţiale ale dronelor ruseşti şi ale altor sisteme sunt fabricate în China”, a punctat el.
Deși Beijingul insistă că își menține neutralitatea, Rutte a remarcat că lipsa condamnării invaziei, combinată cu aprofundarea parteneriatului sino-rus, a transformat China într-un actor-cheie în menținerea capacității militare a Moscovei.
Discuțiile au avut loc în contextul în care NATO și-a reafirmat propriile obiective ambițioase de finanțare a apărării. La summitul de la Haga, la finalul lunii iunie, statele membre s-au angajat ca până în 2035 să aloce 5% din PIB pentru securitate – cu un prag minim de 3,5% pentru cheltuieli strict militare și încă 1,5% pentru componente conexe. Presiunea americană, intensificată în mandatul lui Donald Trump, rămâne un element major în această ecuație, Washingtonul criticând de ani de zile faptul că Europa „a profitat timp de decenii de generozitatea americană”.
