Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că statutul centralei nucleare Zaporojie şi controlul asupra provinciei estice Doneţk sunt două chestiuni cheie încă nesoluţionate în urma negocierilor cu SUA asupra planului de pace propus de preşedintele american Donald Trump pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, plan în urma căruia a transmis Washingtonului încă o contrapropunere, dar a susţinut că orice concesie teritorială faţă de Rusia va trebui supusă unui referendum în Ucraina, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.
„Teritoriile regiunii Doneţk şi tot ce are legătură cu acestea, precum şi centrala nucleară Zaporojie. Acestea sunt cele două chestiuni asupra cărora continuăm să discutăm” cu Washingtonul, a afirmat Zelenski la o conferinţă de presă la Kiev.
Planul de pace american, a cărui versiune iniţială dezvăluită în urmă cu mai mult de trei săptămâni avea 28 de puncte, a nemulţumit Ucraina şi susţinătorii europeni ai acesteia, întrucât prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, regiune formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Trupele ruse controlează în prezent peste 80% din provincia Doneţk şi aproape în întregime provincia Lugansk.
După ce acel plan american a fost revizuit de mai multe ori între timp, Zelenski a mai anunţat joi că a transmis Washingtonului o nouă contrapropunere de plan de pace elaborată de Ucraina împreună cu susţinătorii săi europeni, un plan în 20 de puncte, care încă mai poate fi revizuit. „Versiunea pe care am trimis-o ieri (miercuri) echipei americane reflectă viziunea noastră. Dar există şi chestiuni europene în plan şi, prin urmare, este de asemenea o viziune europeană” a planului de pace, a continuat el.
Însă, pe lângă acest plan, soluţionarea conflictului trebuie să includă garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina şi un acord pentru reconstrucţia acesteia, a ţinut să sublinieze preşedintele ucrainean.
El a menţionat că a primit din partea Statelor Unite un plan de garanţii de securitate pentru Ucraina, pe care îl va analiza împreună cu echipa sa şi îl va retrimite Washingtonului împreună cu propriile propuneri. „Am primit un proiect privind garanţiile de securitate. La fel cum am procedat cu cele 20 de puncte (din cea mai recentă contrapropunere) şi cu propunerile economice, vom lucra asupra acestui document, vom încorpora ideile noastre şi îl vom revizui”, iar apoi „vom transmite acest document părţii americane în câteva zile”, a indicat Zelenski.
El a menţionat că a discutat cu oficialii americani o idee propusă de aceştia pentru crearea unei „zone economice libere” şi demilitarizate în părţi din estul Ucrainei de unde trupele acesteia s-ar retrage, dar orice concesie teritorială faţă de Rusia va trebui supusă unui referendum în Ucraina.
Orice compromis între Ucraina şi Rusia asupra controlului regiunilor estice trebuie să fie „corect” şi validat fie prin alegeri, fie prin referendum în Ucraina. „Cred că poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie prin referendum, trebuie să existe o poziţie care să emane de la poporul ucrainean”, şi-a argumentat Zelenski această cerere, care riscă să complice şi mai mult tratativele.
Statele Unite „doresc ca forţele ucrainene să se retragă din teritoriul regiunii Doneţk, iar compromisul sugerat este că forţele ruse nu pătrund în această parte” a regiunii pe care încă nu o controlează, a explicat preşedintele ucrainean.
Dar „cine ar guverna acest teritoriu, pe care ei (Statele Unite n.red) îl numesc deja „zonă economică liberă” sau „zonă demilitarizată”, asta nici ei nu ştiu”, a adăugat Zelenski. El a mai anunţat că Washingtonul propune de asemenea retragerea trupelor ruse care au pătruns în regiunile Sumî (nord), Harkov (nord-est) şi Dnipropetrovsk (centru-est), dar rămânerea acestor trupe în regiunile Herson şi Zaporojie, în sud şi sud-est, aşadar îngheţarea frontului acolo, idee regăsită şi în planul propus iniţial de SUA.
Acelaşi plan cerea limitarea efectivelor armatei ucrainene la 600.000 de militari, plafon ridicat la 800.000 de militari după ultimele negocieri, a mai precizat Zelenski.
Însă statutul centralei nucleare Zaporojie, pe care Ucraina doreşte să o recupereze, este o chestiune încă nesoluţionată în urma tratativelor cu SUA, a adăugat preşedintele ucrainean.
Cât despre încheierea unui armistiţiu, o cerere recurentă a Ucrainei şi a susţinătorilor săi europeni, Zelenski a menţionat că, „după discuţii repetate cu partea rusă, SUA consideră că un armistiţiu complet poate fi realizat doar prin semnarea unui acord-cadru”. „Poziţia noastră nu s-a schimbat. Credem că un armistiţiu este necesar. Dar, după ce am primit aceste informaţii, singura opţiune este semnarea unui acord-cadru”, a admis preşedintele ucrainean.
„Am ascultat toate propunerile părţii americane şi, prin intermediul lor, pe cele ale părţii ruse cu privire la Doneţk şi am spus că în niciun caz nu sunt favorabile Ucrainei. Dar trebuie să continuăm discuţia şi să încercăm să găsim răspunsuri la toate întrebările, astfel încât totul să fie cât mai bine”, a concluzionat Zelenski.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că doreşte ca preşedintele Donald Trump să participe la un nou summit privind Ucraina, programat săptămâna viitoare la Berlin, la care printre participanţi se vor număra de asemenea preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer.
Trump a avut deja miercuri o discuţie telefonică cu aceşti trei lideri europeni împreună şi s-a declarat nemulţumit de modul cum a decurs convorbirea, el menţionând că a fost nevoit să folosească „termeni destul de duri” şi că va răspunde invitaţiei lor de a lua parte la respectiva întâlnire în funcţie de răspunsul lor faţă de propunerile de pace formulate de SUA.
Într-un interviu publicat marţi de Politico, Trump i-a cerut lui Zelenski „să se trezească şi să înceapă să accepte lucrurile”, aluzie la cedarea unor teritorii din estul Ucrainei către Rusia, o idee respinsă atât de Kiev, cât şi de susţinătorii europeni ai acestuia, despre care liderul de la Casa Albă a spus în acelaşi interviu că sunt politicieni „slabi” ce reprezintă un grup de ţări „în declin”.
Potrivit Strategiei de Securitate Naţională a SUA publicată săptămâna trecută, liderii europeni susţinători ai Ucrainei în războiul cu Rusia au aşteptări nerealiste de la acest conflict. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin le-a reproşat acestor aliaţi ai Kievului că urmăresc să blocheze complet demersurile de pace formulând cereri absolut inacceptabile pentru Rusia, astfel încât să o poată acuza pe aceasta că respinge procesul de pace.
