„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina”. Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment într-o discuție cu Zelenski şi alți lideri europeni pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.
Alarma e cu atât mai îndreptățită cu cât Vladimir Putin a ridicat din nou miza și acum cere Kievului să-și retragă armata din întreaga zonă de sud-est a țării, inclusiv Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România.
Donald Trump, președintele SUA: ”Putin ar dori să pună capăt războiului. Asta… aceasta a fost impresia lor (Witkoff și Kushner). Cred că ar vrea să revină la o viață normală”.
Însă nici Trump, nici Marco Rubio ori Steve Witkoff nu au dezvăluit nimic despre discuţiile purtate la Kremlin. Pentru mulţi observatori, această tăcere sugerează că Putin ar fi respins net ce i-a propus Witkoff drept acceptabil pentru Kiev.
De altfel, într-un interviu acordat presei indiene, preşedintele Putin a cerut din nou Ucrainei să-și retragă trupele din teritoriile revendicate de Rusia, amenințând că, în caz contrar, cităm, „armata rusă le va elibera cu forţa armelor”.
Putin s-a referit nu doar la Donbas, ci la ceea ce Kremlinul numeşte Novorussia, un termen care desemnează sud-estul Ucrainei, adică Donbas, Zaporojie, Herson, Crimeea, dar şi Odesa. Altfel spus, Putin vrea să ajungă până la graniţa cu România.
Margus Tsahkna, ministru de externe Estonia: ”Este evident că Putin nu vrea niciun fel de pace, ăsta e și motivul pentru care impune condiții tot mai dure Ucrainei”.
Declaraţiile lui Putin par să susţină dezvăluirile făcute de Der Spielgel. Cotidianul german relatează că liderii europeni au avut o discuţie de urgenţă cu preşedintele ucrainean, pe care l-au avertizat că americanii ar putea trăda Ucraina în privința chestiunilor teritoriale și a garanțiilor de securitate.
„Nu trebuie să-l lăsăm singur pe Volodimir cu americanii”, a atras atenţia preşedintele Finlandei.
Iar o remarcă făcută de Donald Trump e de departe de a spulbera temerile.
Donald Trump, președintele SUA: ”Când eram în acest birou și vorbeam de „atuuri”, i-am spus (lui Zelenski): nu aveți nicio carte de jucat. Atunci era momentul să încheie un acord. Am crezut că acela ar fi fost un moment mult mai bun pentru a ajunge la o înțelegere. Dar ei, în înțelepciunea lor, au decis să nu facă asta. Acum au mai multe dezavantaje”.
Kurt Volker, ambasador SUA la NATO: ”În clipa în care recunoști aceste teritorii drept rusești, legitimezi folosirea forței pentru schimbarea granițelor. Iar asta i-ar ispiti și pe alții ori chiar pe Rusia să recidiveze. Ar putea viza, de pildă Polonia ori Lituania, considerând că o bucată de pământ ar lega de minune Kalliningrad cu restul Rusiei. O luăm și voi o recunoașteți drept rusă”. E o pantă foarte alunecoasă să începi să legitimezi capturarea de teritorii cu forța”.
În public, preşedintele Ucrainei face declaraţii prudente.
Zelenski: ”Ucraina a fost auzită, Ucraina a fost ascultată. Și asta contează. Ne așteptăm ca lucrurile să continue exact în acest fel. O pace demnă este posibilă doar dacă interesele Ucrainei sunt luate în considerare„.
Însă un fost prim-ministru al Ucrainei şi-a permis să spună lucrurilor pe nume.
Arseniy Yatsenyuk: ”Vorba vine negocieri…. Sunt doar praf în ochi! E clar că Putin îl calcă-n picioare pe președintele Trump. L-a umilit în Alaska și continuă s-o facă și de la Moscova”.
”Cred că trebuie să facem ceva cu China, care este partenerul strategic și principalul susținător al Rusiei. Trebuie să suprimăm această vestă de salvare furnizată de China și India Rusiei, din moment ce aceste două țări cumpără 85% din petrolul Rusiei”.
Iar președintele francez se afla în vizită oficială în China în aceste zile. Pe lângă discuţii despre comerţ şi investiţii, Emmanuel Macron spera să-l înduplece pe Xi Jinping să-şi exercite influenţa asupra Rusiei pentru un armistițiu în Ucraina.
În schimb, Vladimir Putin a ajuns joi la New Delhi cu o misiune opusă, să-l convingă pe premierul indian Narendra Modi să nu cedeze în fața presiunilor occidentale de a curma relaţiile privilegiate cu Moscova.
