Kremlinul a contrazis ideea că ar fi respins planul în ansamblu şi a insistat că Rusia este pregătită să se întâlnească cu negociatorii americani de câte ori este nevoie pentru a ajunge la un acord, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis acest mesaj după discuţiile desfăşurate marţi seară la Moscova între preşedintele Vladimir Putin şi reprezentanţii SUA, respectiv emisarul special al preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele lui Trump, Jared Kushner.
Unele propuneri au fost acceptate, altele respinse
Întrebat dacă ar fi corect să se spună că Putin a respins propunerile SUA, Peskov a răspuns negativ. „Un schimb direct de opinii a avut loc ieri pentru prima dată (…) Unele lucruri au fost acceptate, altele au fost marcate ca inacceptabile – acesta este un proces normal de lucru pentru găsirea unui compromis”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Acesta a adăugat că Rusia îi este recunoscătoare preşedintelui Trump pentru eforturile sale de soluţionare a conflictului din Ucraina, dar a atras atenţia că preşedinţia rusă nu va face alte comentarii publice despre discuţiile cu SUA, întrucât acest lucru ar fi contraproductiv pentru evoluţia negocierilor.
„Lucrul se desfăşoară în prezent la nivel de experţi”, iar la acest „nivel ar putea fi obţinute unele rezultate care să devină apoi baza contactelor la cel mai înalt nivel”, a explicat Dmitri Peskov.
Negocierile continuă fără compromis final
Consilierul de politică externă al preşedintelui Putin, Iuri Uşakov, a declarat, după discuţiile ruso-americane de marţi, că Putin şi Witkoff nu au reuşit să ajungă la un compromis la aceste negocieri.
”Nu avem în prezent un compromis, dar mai multe propuneri americane sunt mai mult sau mai puţin acceptabile. Se poate discuta asupra lor”, a declarat presei ruse Uşakov, care a fost prezent la întâlnire.
El a adăugat că poziţiile părţilor rusă şi americană „nu sunt mai diferite” faţă de cum erau înaintea acestei reuniuni.
„Întâlnirea a fost foarte utilă, constructivă şi substanţială (…) Dar mai este mult de lucru, atât la Washington, cât şi la Moscova”, a subliniat el.
Consilierul lui Putin a dezvăluit totuşi că acesta a abordat în special chestiunile teritoriale, după ce săptămâna trecută a cerut recunoaşterea internaţională a suveranităţii ruse asupra Donbasului şi peninsulei Crimeea şi a ameninţat Ucraina că dacă nu-şi retrage trupele din teritoriile revendicate de Rusia le va pierde oricum în urma luptelor.
„Am abordat în mod concret problema teritorială, în lipsa căreia noi nu vedem o soluţie pentru această criză”, a subliniat Uşakov.
Analiza planului de pace propus de Trump
Acesta a mai spus că preşedintele Putin şi interlocutorii săi americani au analizat planul de pace iniţial propus de Trump cu obiectivul de se ajunge la „o soluţionare durabilă” a conflictului şi alte patru documente pe care Witkoff le-a predat părţii ruse în timpul întâlnirii.
Într-o nouă declaraţie acordată presei, miercuri, consilierul de politică externă al Kremlinului a mai menţionat că problema unei eventuale aderări a Ucrainei la NATO, aderare inacceptabilă pentru Rusia, a fost de asemenea una dintre „chestiunile cheie” abordate cu reprezentanţii SUA la întâlnirea desfăşurată marţi, care a durat aproape cinci ore.
Pe de altă parte, Uşakov a apreciat că recentele progrese realizate de trupele ruse pe frontul ucrainean au avut ceea ce el a descris, din perspectiva Moscovei, un impact pozitiv asupra negocierilor cu SUA. Potrivit oficialului rus, „desfăşurarea şi natura negocierilor au fost, desigur, influenţate de recentele succese (…) pe câmpul de luptă”, unde armata rusă şi-a continuat înaintarea şi a revendicat săptămâna aceasta în special cucerirea oraşului Pokrovsk, un centru logistic cheie pentru armata ucraineană.
Negociatorii americani şi ucraineni au revizuit din nou la tratativele desfăşurate duminică şi luni în Florida planul iniţial avansat de Trump, plan deja revizuit într-o primă etapă în urmă cu o săptămână după negocieri americano-ucrainene la Geneva, a declarat marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat ca susţinătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicaţi în acest proces, după ce au fost marginalizaţi de SUA.
În acest timp, Putin a declarat că aliaţii europeni ai Ucrainei s-au autoexclus din procesul de negociere pe care ei urmăresc să îl blocheze complet formulând cereri absolut inacceptabile pentru Rusia, astfel încât să o poată acuza pe aceasta că respinge procesul de pace.
„Nu avem intenţia de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori”, a asigurat preşedintele rus, conform căruia europenii trăiesc cu „iluzia” că ar putea aplica Rusiei o „înfrângere strategică”. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl doreşte şi începe, atunci suntem gata chiar acum”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Detalii despre planul iniţial american
Versiunea iniţială a planului propus de SUA şi care cuprinde 28 de puncte prevede în principal cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas, cu transformarea în zonă demilitarizată a părţii acesteia care nu este în prezent ocupată de armata rusă, îngheţarea restului liniei frontului, impunerea de limite de efective de 600.000 de soldaţi pentru armata ucraineană, garanţii de securitate occidentale pentru Ucraina, dar fără aderarea la NATO şi fără trupe străine pe teritoriul ucrainean, precum şi folosirea a o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident la reconstrucţia Ucrainei, cu condiţia unei contribuţii europene echivalente, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Ucraina şi susţinătorii săi europeni au venit cu o contrapropunere în care au cerut mai ales ca orice negociere să înceapă de la actuala linie a frontului şi numai odată cu un armistiţiu, limitarea efectivelor armatei ucrainene să fie ridicată la 800.000 de soldaţi, desfăşurarea unui contingent de trupe străine în Ucraina, deşi Rusia a reafirmat că se opune, eliminarea angajamentului Ucrainei că nu va adera la NATO şi menţionarea în locul acestuia doar a lipsei consensului statelor Alianţei, precum şi solicitarea ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război, iar activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.
Nu este clar cum arată planul revizuit, prezentat marţi preşedintelui Putin, dar Zelenski a anunţat luni că problema împărţirii teritoriilor disputate între Ucraina şi Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimişii Kievului le-au desfăşurat cu reprezentanţii SUA pentru a schiţa un plan de pace care să fie negociat ulterior cu Rusia, alte subiecte divergente fiind garanţiile de securitate pentru Ucraina şi finanţarea reconstrucţiei postbelice, chestiuni pe care doreşte să le discute personal cu Trump.
Volodimir Zelenski a insistat că un acord european este esenţial în problema reconstrucţiei, după ce planul de pace iniţial al preşedintelui Trump propunea investirea parţială în acest scop a activelor ruseşti îngheţate în Occident, SUA urmând să primească jumătate din profituri. Zelenski a spus că nu consideră o asemenea abordare ca fiind „corectă” faţă de europeni şi a cerut să fie găsită o soluţie care să îi mulţumească şi pe aceştia.
