Întâlnirea, care a avut loc la Miami la sfârşitul lunii octombrie, i-a reunit pe trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, ginerele său Jared Kushner şi Dmitriev, şeful Fondului Rus de Investiţii Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiţii din Rusia.
Dmitriev, un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a jucat un rol important în dialogul dintre Moscova şi Washington cu privire la Ucraina şi se pare că s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Un oficial american de rang înalt a declarat că administraţia Trump i-a acordat o derogare specială pentru a intra în ţară, în ciuda sancţiunilor existente.
Dmitriev şi RDIF au fost incluşi pe lista neagră a Washingtonului în 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, interzicând efectiv entităţilor americane să facă afaceri cu ei.
Reuniunea de la Miami ar fi produs o propunere în 28 de puncte pentru a pune capăt conflictului. Planul, dezvăluit de Axios la începutul acestei săptămâni, a surprins pe mulţi din cadrul guvernului SUA şi a provocat confuzie în rândul ambasadelor din Washington şi din întreaga Europă. Acesta a fost criticat de Ucraina şi aliaţii săi pentru că este prea favorabil Moscovei. Preşedintele Volodimir Zelenski a promis vineri că „nu va trăda interesele Ucrainei”.
Propunerea, care include concesii semnificative din partea Kievului, pare incompatibilă cu abordarea recentă mai dură a administraţiei faţă de Rusia, inclusiv noile sancţiuni impuse sectorului energetic al acesteia.
Rămâne neclar dacă Dmitriev a sosit la Miami cu condiţii prestabilite de Rusia şi dacă acestea s-au reflectat în textul final. Două surse au afirmat, de asemenea, că ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, s-a aflat la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. Una dintre ele a afirmat că Witkoff i-a împărtăşit lui Umerov detalii despre plan în timpul acelei vizite şi că Statele Unite au transmis propunerea Ucrainei prin Turcia miercuri, înainte de a o prezenta direct la Kiev joi.
Umerov a descris implicarea sa ca fiind pur „tehnică” şi a negat existenţa unor discuţii de fond. Dmitriev şi Ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanţii de securitate şi descurajare pentru Ucraina, Europa şi Rusia”, oferind în acelaşi timp stimulente economice ambelor părţi. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realităţile situaţiei şi pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru toate părţile, în care ambele părţi câştigă mai mult decât trebuie să ofere”, a adăugat ea.
Preşedintele Trump a declarat vineri că se aşteaptă ca Zelenski să semneze planul până de Ziua Recunoştinţei, iar unele rapoarte sugerează că Washingtonul a avertizat Kievul că ajutorul militar ar putea fi redus dacă nu se conformează.
Oficialii luaţi prin surprindere
Mai multe personalităţi importante din cadrul Departamentului de Stat şi al Consiliului Naţional de Securitate ar fi fost excluse din proces. Potrivit a două surse, şi trimisul special pentru Ucraina, Keith Kellogg, care a lucrat la negocierile de pace şi care se aşteaptă să demisioneze în ianuarie, a fost lăsat deoparte.
Un oficial de rang înalt a declarat că secretarul de stat Marco Rubio a fost informat cu privire la propunerea în 28 de puncte, deşi nu este clar când.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a insistat că Rubio „a fost implicat îndeaproape pe tot parcursul procesului… discutând cu ambele părţi pentru a facilita schimbul de idei pentru o pace durabilă”.
Cu toate acestea, alţi oficiali au contestat această afirmaţie. „Nu a existat nicio coordonare; nimeni din Departament nu a văzut acest lucru, nici măcar Rubio”, a spus unul dintre ei, menţionând că planul includea materiale respinse anterior de secretar.
Acest episod a stârnit îngrijorare atât în cadrul administraţiei, cât şi în Capitol Hill, deoarece Witkoff şi Kushner au ocolit canalele oficiale şi au elaborat o propunere care serveşte intereselor Rusiei. Documentul include cereri exprimate de mult timp de Moscova – ca Ucraina să cedeze unele teritorii din estul ţării care se află încă sub controlul său, să recunoască Crimeea ca teritoriu rus şi să renunţe la aderarea la NATO.
„Acest aşa-numit «plan de pace» are defecte grave”, a declarat senatorul Roger Wicker, preşedintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului. „Ucraina nu ar trebui să fie presată să cedeze teritoriile sale unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin.”
Experţii au repetat criticile. Dara Massicot, de la Fundaţia Carnegie pentru Pace Internaţională, a remarcat: „Putin a declarat astăzi că planul pe care l-a văzut este o ‘bază’ pentru un acord viitor — semnalând probabil că Moscova intenţionează să solicite mai multe concesii în plus faţă de ceea ce este deja o propunere nefavorabilă pentru Kiev. O săptămână pare un termen ambiţios.”
Îngrijorări cu privire la Dmitriev
Relaţia administraţiei cu Dmitriev a stârnit îngrijorări în cadrul comunităţii de informaţii, potrivit unui oficial american. Dmitriev şi-a folosit anterior poziţia la RDIF pentru a stabili legături cu guverne şi companii occidentale, chiar şi în condiţiile sancţiunilor. CIA a refuzat să comenteze.
În timpul primului mandat al lui Trump, Dmitriev a încercat să restabilească relaţiile dintre Washington şi Moscova. O întâlnire din 2017 cu Erik Prince, fostul şef al Blackwater şi aliat al lui Trump, a fost menţionată în raportul din 2019 al procurorului special Robert Mueller, care a examinat legăturile dintre echipa lui Trump şi Rusia. Raportul nu a găsit dovezi de coordonare pentru a influenţa alegerile din 2016.
Dmitriev a colaborat, de asemenea, cu Kushner în timpul pandemiei, organizând livrări de ventilatoare ruseşti către SUA, ceea ce oficialii Trezoreriei au temut că ar putea încălca sancţiunile.
În ultimii ani, Dmitriev a apărut la televiziunea americană şi la Forumul Economic Mondial de la Davos, promovând relaţii comerciale mai strânse între cele două ţări.
La întâlnirea de la Miami, el ar fi abordat teme similare şi s-ar fi întâlnit cu reprezentanta republicană Anna Luna din Florida pentru a discuta despre comerţul dintre SUA şi Rusia. Un videoclip RIA o arată pe Luna primind o cutie de bomboane de ciocolată cu imaginea lui Putin de la Dmitriev în timpul întâlnirii lor la Hotelul Faena — deţinut de Len Blavatnik, un miliardar de origine rusă cu legături de afaceri de lungă durată cu oligarhul sancţionat Viktor Vekselberg.
Compania lui Witkoff, Witkoff Group, are asocieri în participaţiune cu firma lui Blavatnik, inclusiv în Miami.
