Noul regim de vize impus de Uniunea Europeană pentru cetățenii ruși ar putea avea efecte indirecte asupra Republicii Moldova. Expertul Watchdog, Andrei Curăraru, avertizează că țara noastră riscă să devină o „poartă de acces spre Schengen” pentru cetățenii Federației Ruse, dacă nu sunt introduse verificări mai stricte la procesul de acordare a cetățeniei.
„Uniunea Europeană a confirmat azi cea mai amplă schimbare de regim de viză pentru cetățenii ruși de la 2022. Începând imediat, vizele multiple sunt suspendate în majoritatea cazurilor. Fiecare intrare în spațiul Schengen va necesita o nouă aplicație, verificată individual de consulate. Decizia vine după o serie de incidente cu drone și tentative de sabotaj în Belgia, Germania și Polonia, pe care serviciile de securitate europene le leagă de operațiuni hibride ruse”, a scris Curăraru într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Expertul explică faptul că măsura adoptată la Bruxelles urmărește o filtrare mai strictă a fiecărui solicitant.
„Comisia Europeană spune că scopul noii reguli este ‘scrutinarea frecventă a fiecărui solicitant’, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a formulat direct mesajul politic: ‘E greu să pornești un război și să te aștepți să te plimbi liber în Europa’. În același pachet, diplomații ruși vor fi obligați să notifice în avans orice deplasare în interiorul Schengen, o măsură introdusă în al 19-lea pachet de sancțiuni”, a adăugat el.
El subliniază că efectele noilor reguli sunt deja vizibile în cifre, deși politica de vize rămâne o competență națională.
„În 2019, Rusia avea aproximativ 4 milioane de vize Schengen, potrivit Eurostat. În 2024, numărul a scăzut la 541.000, dar paradoxal, numărul rușilor care au intrat efectiv în UE a crescut cu circa 10% față de 2023, conform datelor Comisiei. Țări ca Italia (152.000 de vize), Franța, Spania și Ungaria au continuat să aprobe volume mari de cereri, subliniind limitele mecanismului european, politica de vize rămâne competență națională”, explică expertul în politici de securitate.
În acest context, Curăraru atrage atenția că Republica Moldova devine un punct vulnerabil în sistemul european de securitate.
„Cetățenii Republicii Moldova beneficiază din 2014 de regim fără viză în Schengen pentru șederi de până la 90 de zile. După 24 februarie 2022, aproximativ 23.670 de persoane au dobândit cetățenia Republicii Moldova, iar potrivit Agenției Servicii Publice, majoritatea sunt cetățeni ruși”, a avertizat Andrei Curăraru.
El arată că în jurul acestor proceduri s-a format o adevărată industrie de intermediere.
„O parte dintre aceste cazuri sunt intermediate de firme specializate în ‘consulting pentru cetățenie’, care operează prin rețele online. Pe YouTube, canale precum ‘Dudi’ promovează explicit Moldova ca ‘poartă de acces spre Schengen’, cu reclame care promit ‘pașaport moldovenesc în 6 luni”, a explicat el.
Potrivit expertului, această practică creează un risc de securitate major pentru țară, dar și pentru partenerii europeni.
„Această practică creează un risc de securitate sistemic: un cetățean rus poate evita complet regimul de vize impus de Bruxelles obținând un pașaport moldovenesc printr-o procedură formal legală, dar lipsită de verificări de securitate. Din punct de vedere juridic, Uniunea Europeană nu poate limita accesul deținătorilor de pașapoarte moldovenești fără a revizui întregul regim de liberalizare, un scenariu care ar lovi direct imaginea europeană a Chișinăului”, a punctat expertul.
Andrei Curăraru propune câteva soluții concrete pentru a evita transformarea Moldovei într-un canal de eludare a sancțiunilor.
„Opțiunile Moldovei sunt limitate, dar clare. Guvernul poate introduce o perioadă de rezidență efectivă de minimum 3 ani pentru naturalizare, poate impune verificări de securitate pentru solicitanții din state aflate sub regim de sancțiuni UE, sau poate suspenda temporar acordarea cetățeniei pentru cetățenii ruși pe durata războiului. Moldova a câștigat regimul fără viză prin reforme, transparență și încredere. Îl poate pierde la fel de ușor dacă pașaportul ei devine un instrument pentru ocolirea sancțiunilor”, a încheiat Andrei Curăraru în mesajul său.
