„Comisia este angajată să sprijine acest obiectiv, care este ambițios, dar realizabil, cu condiția ca Moldova să accelereze ritmul actual al reformelor”, se spune într-un set de recomandări care însoțesc un raport anual despre extinderea UE și care au fost văzute de Europa Liberă.
Raportul anual al Comisiei pe tema extinderii urmează a fi dat publicității la Bruxelles astăzi, 4 noiembrie, în prezența mai multor lideri ai țărilor candidate la aderarea la UE, inclusiv a președintei Moldovei, Maia Sandu.
În capitolul consacrat Republicii Moldova, Comisia spune că țara candidată a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea a trei din șase clustere de negociere (grup de capitole n.r.) și anume: „fundamentele aderării” – care se referă la domenii precum statul de drept, buna guvernare și drepturile fundamentale; „relații externe” și „piața internă”.
Comisia crede că, până la sfârșitul anului curent, R. Moldova va îndeplini și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și promite să acționeze așa încât Consiliul European, adică țările membre ale UE, „să poată aproba deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului”.
Aceste evaluări pozitive ale Comisiei, supranumite executivul UE, nu garantează o deschidere grabnică a negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina, care sunt tratate la pachet. Decizia aparține țărilor membre ale UE și trebuie luată prin consens, iar una dintre ele, Ungaria premierului Viktor Orban, un aliat al Rusiei, se opune aderării Ucrainei la UE, afectând și perspectivele R. Moldova.
Susținătorii extinderii UE cu Ucraina își pun speranțe în alegerile parlamentare din Ungaria așteptate în aprilie 2026, când, pentru prima dată după 2010, Orban se confruntă cu perspectiva pierderii alegerilor în fața opoziției pro-europene.
Ce așteaptă Comisia Europeană de la Republica Moldova
În așteptarea unei decizii a Consiliului European despre deschiderea clusterelor de negociere cu R. Moldova, Comisia Europeană cere mai multe reforme.
„Intensificarea reformele în domeniile fundamentale va fi esențială, fie că este vorba despre statul de drept în sens larg – inclusiv consolidarea instituțiilor anticorupție și un bilanț solid de anchete, urmăriri penale și hotărâri definitive – fie despre continuarea reformei administrației publice”, se arată în setul de recomandări văzut de Europa Liberă.
Într-un document separat, Comisia face o listă de aproape 90 de recomandări de reformă, de la justiție, libertatea de exprimare și legislația electorală, la administrația publică, economie și finanțe.
În domeniul justiției, de exemplu, Comisia cere între altele finalizarea procesului de vetting (adică verificarea averilor și intereselor magistraților și procurorilor), numirea tuturor judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, asigurarea Consiliilor superioare ale magistraturii și procurorilor cu resurse suficiente, o clarificare a competențelor și o cooperare mai bună între instituțiile de combatere a corupției.
În domeniul administrației publice, Comisia că descrie capacitatea administrativă în R. Moldova drept „limitată” și cere mai mute îmbunătățiri, inclusiv o reformă mai rapidă a administrației locale.
Lăudând „reziliența” Republicii Moldova în fața tentativelor rusești de a o destabiliza, inclusiv prin amestecul în alegeri și „campanii de dezinformare bine orchestrate și sofisticate, atacuri cibernetice și finanțare ilegală”, Comisia îi cere totuși să-și „alinieze legislația electorală la standardele europene și internaționale”.
„Este nevoie de vigilență pentru a asigura că eforturile de combatere a interferenței străine și manipulare informațională sunt aliniate cu standardele europene privind libertatea de exprimare și opinie”, se spune în recomandări.
Într-un pas concret în această privință, R. Moldova „trebuie să revizuiască mecanismul care permite ca licențele posturilor de TV și radio să fie retrase în baza legii despre investițiile strategice, așa încât să fie adus în conformitate cu acquis-ul UE și standardele internaționale”.
Această recomandare a fost făcută Republicii Moldova de Comisia Europeană într-un raport similar anul trecut.
Noul Guvern de la Chișinău, condus de Alexandru Munteanu, speră să deschidă luna aceasta negocierile de aderare cu UE „cel puțin la nivel tehnic”, obiectivul Guvernului și al președintei Maia Sandu fiind ca negocierile să se încheie în 2028, iar aderarea propriu-zisă să se producă până în 2030.
