Într-o scenetă propagandistică. vineri, un grup de copii îmbrăcați în roșu a urcat pe scenă în cadrul emisiunii „Field of Wonders”, un concurs difuzat la televiziunea rusă încă din perioada sovietică târzie.
„Nu vrem, nu vrem. Nu stăm, nu stăm pe internetul vostru”, cântau copiii cu veselie.
Piesa s-a încheiat într-o notă optimistă, sugerând că, în loc să te pierzi în știri sumbre, „e mult mai distractiv să te întâlnești cu prietenii din apropiere!”
Deși ar fi bine ca tinerii să se joace afară din când în când, având în vedere războiul în curs cu Ucraina, cântecul s-a adresat probabil și spectatorilor mai în vârstă, arată Al Jazeera.
În timp ce întreruperile de internet au avut loc periodic în ultimul an în regiunile de frontieră, unde luptele s-au extins din Ucraina, luna aceasta, orașe mari precum Moscova și Sankt Petersburg au suferit, de asemenea, întreruperi.
Observatorii spun că semnele indică faptul că Kremlinul își întărește controlul asupra spațiului cibernetic.
Se pare că întreruperile afectează doar traficul de date mobile, conexiunea Wi-Fi de la rețeaua fixă de internet rămânând funcțională, iar anumite zone ale Capitalei, în special periferia, au fost ocolite de această întrerupere. Totuși, lipsa conexiunii la internet a perturbat viața de zi cu zi. Oamenii spun că a devenit imposibil să trimită mesaje prietenilor sau colegilor când sunt în deplasare sau să consulte telefonul pentru indicații de orientare.
Telefonul s-a transformat într-o cărămidă
„Practic, acum nu avem internet mobil”, a declarat pentru Al Jazeera Diana, o profesoară din Sankt Petersburg, în vârstă de aproximativ 35 de ani.
„Asta înseamnă că nu poți folosi hărți, aplicații sau orice altceva. Iar în Moscova, nici măcar nu poți suna din centrul orașului. Telefonul s-a transformat pur și simplu într-o cărămidă. Da, și poți plăti pentru orice doar cu numerar. Pe scurt, te simți ca și cum ai fi cu 20 de ani în urmă.”
La începutul acestei luni, ziarul „Kommersant” a estimat că economia Moscovei a pierdut între 3 și 5 miliarde de ruble (36–65 de milioane de dolari) în doar cinci zile de întreruperi în oraș. Autoritățile au declarat că întreruperile, care au început în centrul Moscovei, dar s-au extins acum și în alte părți ale țării, sunt necesare din motive de „securitate”, având în vedere recentele atacuri cu drone din Ucraina.
„Acest raționament nu este tocmai convingător. Întreruperea accesului civil la internet este o măsură brutală și este considerată de experți, în general, ca fiind ineficientă împotriva tipului de amenințări invocate”, a declarat pentru Al Jazeera Anastasiya Zhyrmont, responsabilă de politici pentru Europa de Est și Asia Centrală în cadrul organizației pentru drepturi digitale Access Now.
În schimb, a sugerat Zhyrmont, o explicație mai plauzibilă este că aceste întreruperi sunt folosite pentru a testa așa-numita „listă albă” a guvernului cu site-uri web aprobate, prin care doar serviciile sau platformele agreate vor rămâne accesibile, în timp ce restul vor fi blocate.
Întreruperile s-au dovedit extrem de nepopulare, chiar și în rândul celor care susțin de obicei Kremlinul.
Vyacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, aflată în conflict și situată la granița cu Ucraina, care a fost ținta unor atacuri cu artilerie și drone, a criticat dur întreruperile de internet și a cerut ca Roskomnadzor – agenția rusă de cenzură cibernetică – să fie „trimisă în judecată”.
„Cine va răspunde pentru moartea persoanelor care nu au putut obține informații despre drone deoarece internetul mobil a fost oprit? Oare cei care au făcut asta s-au gândit măcar o dată?”, a întrebat el într-o transmisiune în direct săptămâna trecută.
„Internetul suveran”
Guvernul rus a impus treptat cenzura online începând cu anii 2010, însărcinând Roskomnadzor să includă pe lista neagră site-urile web care ar promova consumul de droguri, sinuciderea și abuzul asupra copiilor. Cu toate acestea, în practică, aceasta a însemnat blocarea paginilor care ofereau ajutor și sfaturi persoanelor care se confruntă cu aceste probleme, precum și a articolelor din Wikipedia referitoare la acestea.
În 2019, a fost adoptată legea privind „internetul suveran”, care impune furnizorilor de internet să instaleze echipamente de monitorizare controlate de stat în instalațiile lor. Acest lucru a permis filtrarea în timp real, supravegherea și blocarea selectivă a traficului online.
„«Internetul suveran» se referă la un model de guvernanță a internetului în care un stat încearcă să controleze strict infrastructura digitală, fluxurile de date și conținutul online din interiorul granițelor sale”, a spus Zhyrmont.
„Prin restricționarea accesului la platformele externe, statul reduce expunerea la reportaje independente și la puncte de vedere alternative, consolidându-și astfel capacitatea de a modela discursul public în scopuri propagandistice” a adăuga acesta.
În același timp, a spus ea, traficul de internet în cadrul unei infrastructuri controlate permite capacități de supraveghere, facilitând monitorizarea comunicațiilor și identificarea disidenței.
„Acest lucru creează un spațiu digital strict gestionat, în care accesul la informații este filtrat, controlat și, atunci când este necesar, suprimat. În acest sens, „internetul suveran” nu se referă doar la autonomia digitală – ci la controlul informațiilor, permițând propaganda, supravegherea și cenzura la scară largă” consideră expertul.
De la invazia Ucrainei din 2022, cenzura cibernetică în Rusia s-a accelerat rapid. Rețelele sociale populare, precum Facebook, Instagram, platforma de jocuri Roblox și aplicația de mesagerie WhatsApp, au fost blocate pe motiv că sunt folosite pentru a răspândi „știri false” despre războiul din Ucraina.
O altă tehnică este „încetinirea” – nu blocarea site-urilor web, ci limitarea vitezei de încărcare în mod deliberat până la punctul în care utilizatorul este frustrat și renunță. Când YouTube a fost blocat în 2024, autoritățile au dat vina pe serverele Google pentru viteza redusă a site-ului, o afirmație pe care compania a negat-o. Autoritățile ruse au luat, de asemenea, măsuri pentru a face presiuni asupra magazinelor de aplicații pentru a elimina VPN-urile (rețelele private virtuale), care pot fi folosite pentru a ocoli restricțiile. Deși mai mult de o treime dintre ruși folosesc VPN-uri, potrivit Levada, o organizație independentă de sondaje, majoritatea, în special persoanele în vârstă, încă nu le folosesc. „La cererea lui Roskomnadzor, Apple a eliminat zeci de servicii VPN din magazinul de aplicații din Rusia, iar monitorizarea independentă a constatat că aproape 100 de aplicații sunt efectiv indisponibile”, a spus Zhyrmont.
„Din punct de vedere tehnic, infrastructura de filtrare rusească poate detecta și bloca multe protocoale VPN populare.”
Apoi, rușii au pierdut accesul la Telegram săptămâna trecută, accesul fiind restabilit abia duminică, după ce încercările Roskomnadzor de a bloca populara aplicație s-au confruntat, se pare, cu dificultăți tehnice, lucru negat de agenție. Roskomnadzor nu a răspuns solicitărilor de comentarii din partea Al Jazeera.
Telegram rămâne cea mai importantă platformă pentru ruși
„În opinia mea, Telegram este în prezent cea mai importantă sursă de comunicare și informare pentru ruși”, a declarat politicianul social-democrat rus Nikolai Kavkazsky pentru Al Jazeera. „Pentru mine, cel mai evident motiv este că autoritățile doresc să restricționeze libera comunicare și exprimare între ruși, bărbați și femei, chiar dacă Constituția Rusiei și Declarația Universală a Drepturilor Omului garantează aceste drepturi… De asemenea, vor să rupă legătura dintre [diaspora opozantă] și cei care au rămas.”
Fondatorul și CEO-ul Telegram, Pavel Durov, născut la Sankt Petersburg, care a fost arestat în Franța anul trecut sub acuzația de neîmpiedicare a activităților ilegale pe aplicație, este de mult timp în conflict cu guvernul rus în ceea ce privește libertatea de exprimare. În 2014, și-a vândut participația la platforma de socializare extrem de populară pe care a fondat-o, VKontakte (VK), și a fugit din Rusia. De atunci, autoritățile au susținut că aplicația sa, Telegram, este o vulnerabilitate exploatată de informațiile NATO și ucrainene.
În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, Telegram a fost folosit ca instrument de comunicare de către forțele ambelor părți, dar au existat rapoarte din presa independentă rusă conform cărora soldaților ruși li s-a ordonat să șteargă aplicația. Nerespectarea acestei reguli poate duce la reatribuirea lor în temutele batalioane Storm-Z, desfășurate aproape sinucigaș către liniile inamice.
În februarie, Rusia a deschis o anchetă penală împotriva lui Durov pentru facilitarea „terorismului”. Cam în aceeași perioadă, Telegram a început să fie sufocat, în pregătirea unei blocări complete, care urmează să intre în vigoare la 1 aprilie. Dima, un consultant politic cu sediul la Moscova, în vârstă de puțin peste 30 de ani, care nu a dorit să-și dea numele complet de teama repercusiunilor, a minimalizat întreruperea serviciului. „Telegram a funcționat chiar și fără VPN, dar încărca doar text. Practic, oamenii de rând și veteranii care nu aveau VPN au fost privați de Telegram. Telegram a devenit elitist. În rest, totul este la fel.”, a declarat el pentru Al Jazeera.
