Veniturile românilor și bulgarilor sunt, de departe, cele mai puțin impozitate din Europa. Statul care aplică o cotă de 60,5%

Date recente de la Tax Foundation dezvăluie o diferență tot mai mare în Europa, între Est și Vest, în ceea ce privește cotele de impozitare pentru cetățenii cu cele mai mari câștiguri în 2026, scrie Novinite.

Deși impozitarea progresivă este utilizată pe scară largă pe întreg continentul pentru a promova echitatea socială, cele mai mari cote marginale diferă semnificativ. Bulgaria și România se remarcă cu o cotă maximă de doar 10%, în timp ce Danemarca impune cea mai abruptă cotă, de 60,5%. În cele 35 de țări europene analizate, rata medie superioară ajunge la 38,5%, crescând la 43,4% în rândul membrilor OCDE.

Datele evidențiază un grup de șapte țări în care cei mai bogați se confruntă cu rate de peste 50%. Alături de Danemarca, Franța, Austria, Spania, Belgia, Portugalia și Suedia se află în această categorie, Slovenia și Olanda fiind la mică distanță. În cele mai mari economii ale continentului, disparitățile rămân notabile: rata maximă a Regatului Unit este de 45%, în timp ce Franța ajunge la 55,4%. Alte state importante, inclusiv Germania, Italia și Irlanda, mențin niveluri mai moderate, între 40 și 48%.

Doar 1 din 5 europeni crede că impozitele sunt pe deplin proporționale cu averea acumulată

Europa Centrală și de Est, în schimb, menține în mare parte ratele maxime sub 25%. Dincolo de Bulgaria și România, Ungaria, Estonia și Republica Cehă se numără printre aceste țări cu impozite reduse, alături de state din afara UE, cum ar fi Moldova, Ucraina și Georgia. Cu toate acestea, chiar și în această regiune, schimbările sunt în curs de desfășurare: Estonia și-a majorat recent rata fixă ​​la 24%, în timp ce Slovacia a introdus tranșe de impozitare suplimentare, împingând rata maximă de la 25 la 35%. Aceste ajustări reflectă eforturile guvernului de a îmbunătăți colectarea veniturilor într-un peisaj economic în schimbare.

Experții avertizează, însă, că ratele marginale excesiv de mari se pot întoarce împotriva lor, descurajând persoanele cu venituri mari. Studiile fiscale sugerează că extinderea bazei de impozitare în rândul grupurilor cu venituri mici produce adesea rezultate mai puternice decât creșterea bruscă a ratelor maxime. Dezbaterea se desfășoară pe fondul scepticismului public: doar unul din cinci europeni credea în 2025 că impozitele sunt pe deplin proporționale cu averea acumulată, subliniind tensiunile continue dintre politica fiscală și încrederea publică.