„Vor ca antrenamentul (forţelor) Uniunii Europene să fie mutat în Ucraina”, a afirmat el în declaraţii pentru presa ungară la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE).
Această propunere, a continuat Szijjarto, este „evident” legată de o iniţiativă anterioară a Franţei şi Regatului Unit de a trimite trupe în Ucraina, invadată de Rusia în urmă cu patru ani.
Potrivit şefului diplomaţiei ungare, prezenţa soldaţilor din state membre UE pe teritoriul Ucrainei ar reprezenta încălcarea unei „linii roşii care ar conduce la o confruntare armată directă între ţările UE şi Rusia”.
NATO și pericolul războiului mondial
Dat fiind că majoritatea celor 27 sunt membri NATO, există riscul unui război între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică, ceea ce, la rândul său, „ar însemna al treilea război mondial”, a insistat ministrul executivului condus de premierul ultranaţionalist Viktor Orban, liderul UE cel mai apropiat de Kremlin şi un admirator declarat al preşedintelui SUA, Donald Trump.
Szijjarto a declarat că în cadrul reuniunii CAE s-a menţionat şi faptul că „UE nu este pregătită pentru pace” în Ucraina.
În opinia sa, „Bruxelles-ul este cel mai important obstacol” pe care îl întâmpină „eforturile de pace ale lui Trump” în Ucraina.
„Aceasta face situaţia mai clară ca niciodată: în timp ce preşedintele SUA depune eforturi imense pentru pace, cel mai mare obstacol este Bruxelles-ul, însăşi Uniunea Europeană”, a declarat el, citat într-un comunicat al ministerului pe care îl conduce. Szijjarto a condamnat, de asemenea, ceea ce a numit un „fanatismul războinic”, potrivit MTI.
Ministrul ungar a declarat că mai mulţi dintre omologii săi au descris SUA drept o „provocare” la adresa unităţii UE, încercând să divizeze blocul, ca şi alţi actori geopolitici.
„Cred că Uniunea Europeană trăieşte iluzii naive dacă crede că joacă un rol atât de global încât SUA trebuie să ţină cont de noi în vreun fel”, a spus el.
Pe de altă parte, a aprofundat opoziţia categorică a Budapestei faţă de trimiterea de arme Kievului, precum şi faţă de ajutoarele financiare pentru Ucraina în scopuri militare, afirmând că guvernul său nu va sprijini niciodată un ajutor de 1,5 miliarde de euro care, după cum a spus, este deja aproape decis.
O altă propunere despre care Szijjarto a spus că a fost discutată în reuniunea CAE de joi este finanţarea achiziţiei de arme de către Ucraina cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii.
Sancțiunile UE împotriva companiilor energetice rusești, respinse de Budapesta
Szijjarto a criticat, de asemenea, apelul omologului său ucrainean ca următorul pachet de sancţiuni, care trebuie să fie gata până pe 24 februarie, să vizeze companiile energetice ruseşti, ceea ce, potrivit ministrului, ar întrerupe imediat accesul Ungariei la petrolul şi gazele ruseşti ieftine. „Guvernul se opune cu fermitate acestui lucru”, a spus el.
„Nu este, evident, o coincidenţă faptul că Ucraina a intervenit deschis în campania electorală a Ungariei de partea Partidului Tisza (opoziţia)” a mai acuzat Szijjarto, insistând că Tisza ar susţine cererile militare şi financiare ale Kievului şi ar atrage Ungaria în război.
Relaţiile Ungariei cu Ucraina sunt tensionate de ani de zile, iar în ultimele săptămâni ministerele de externe ale celor două ţări şi-au convocat reciproc ambasadorii din cauza declaraţiilor liderilor guvernamentali.
Ucraina acuză Ungaria că susţine interesele Moscovei în război, în timp ce Budapesta denunţă faptul că Kievul îngrădeşte drepturile minorităţii maghiare din Ucraina.
