Ţara din Balcani, cu o populaţie de 6,5 milioane de locuitori, va deveni cea de-a 21-a ţară care va adera la zona euro, la 1 ianuarie, iar factorii de decizie din Bruxelles şi Sofia speră că acest lucru va stimula economia celei mai sărace naţiuni din UE şi va consolida traiectoria sa pro-occidentală.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că „datorită monedei euro”, Bulgaria va avea mai mult comerţ, mai multe investiţii şi mai multe „locuri de muncă de calitate şi venituri reale”.
Cu ocazia unei recente vizite la Sofia, comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că această mişcare este esenţială într-un moment în care Rusia este în război cu Ucraina, tensiunile geopolitice sunt în creştere şi incertitudinea economică globală „subliniază importanţa unităţii europene”.
„Majoritatea ţărilor europene – inclusiv Bulgaria – sunt mult prea mici pentru a modela singure lumea de astăzi. Ele pot câştiga greutatea necesară doar prin integrarea deplină în structurile politice şi economice mai largi ale Uniunii Europene”, a spus el.
Ce părere au bulgarii despre trecerea la euro
În ciuda beneficiilor promovate, bulgarii sunt însă departe de a fi uniţi. Un sondaj recent realizat de Ministerul Finanţelor a arătat că, în timp ce 51% dintre cetăţeni erau în favoarea aderării la moneda unică, 45% erau împotriva acesteia.
În luna iunie, în parlament a izbucnit o încăierare când Comisia Europeană a aprobat aderarea la zona euro, deputaţii de extremă dreapta, membri ai partidului pro-rus Revival, blocând podiumul.
Petar Ganev, cercetător principal la Institutul de Economie de Piaţă, un think tank cu sediul la Sofia, a declarat că diviziunea cu privire la euro este simptomatică pentru tensiunile politice mai largi.
„Nu este surprinzător. Ţara este divizată în aproape toate aspectele imaginabile”, a spus Ganev. „Şi, după instabilitatea politică, am ajuns într-un mediu politic foarte ostil.”
Criză politică și teamă printre cetățeni
O criză politică de patru ani, marcată de şapte alegeri parlamentare şi corupţie generalizată, a erodat încrederea în guvern şi a contribuit la polarizarea climatului politic. Săptămâna trecută, guvernul fostului prim-ministru Rosen Zhelyazkov a demisionat după mai puţin de un an de mandat, în urma unor proteste masive împotriva corupţiei care au avut loc în toată ţara.
Deşi este puţin probabil ca drama politică să împiedice adoptarea euro, mulţi se tem că preţurile vor creşte în timpul tranziţiei şi, cu un salariu mediu lunar de aproximativ 1.100 de lire sterline, acest lucru nu este ceva ce mulţi bulgari şi-ar putea permite.
Comunităţile din zonele rurale şi persoanele în vârstă sunt considerate cele mai vulnerabile la inflaţie şi sunt cele mai temătoare de tranziţie, chiar dacă Bruxellesul a declarat că nu există dovezi care să sugereze că inflaţia va creşte.
Plimbându-se de-a lungul Dunării, Nencho şi Maya Neshev, pensionari în vârstă de 67 de ani din Vidin, un oraş din nord-vestul Bulgariei, au declarat că sunt îngrijoraţi de posibila inflaţie şi de impactul acesteia asupra bugetului familiei.
„Incertitudinea este evidentă şi am îngrijorări pentru că sunt pensionară”, a spus Maya. „Ar trebui să fac provizii? Are sens? Cum se va întâmpla în ianuarie? Este mai bine să economisesc [vechea monedă] leva pe tot parcursul lunii ianuarie? Să continui să folosesc leva, iar în februarie să trec la euro? Există multă incertitudine.”
Elena Vasileva, 26 de ani, inginer în industria alimentară din Hisarya, un oraş mic situat la 110 km est de Sofia, se teme că, renunţând la leva, introdusă pentru prima dată în 1881, Bulgaria îşi va pierde o parte din identitate.
„Pe banii noştri sunt imprimate unele dintre cele mai strălucite personalităţi ale ţării noastre”, a spus ea. „Este ca şi cum ne-am pierde identitatea. Este păcat.”
Victor Papazov, macroeconomist şi consilier al partidului anti-UE Revival, care a militat împotriva aderării la zona euro şi este apropiat de partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin, a afirmat că Bulgaria se îndreaptă către o criză similară cu cea din Grecia.
„Orice persoană în toate minţile s-ar opune adoptării euro”, a declarat Papazov într-o lungă declaraţie scrisă. El a adăugat: „Aderarea acum va agrava şi accelera situaţia. În opinia mea, nu există niciun aspect pozitiv serios în adoptarea euro”.
Liderul partidului Revival, Kostadin Kostadinov, a fost criticat mai devreme în acest an când a afirmat fără temei că bulgarii îşi vor pierde economiile după aderarea la euro din cauza unei rate de schimb diferite.
Rețea de dezinformare pe social media
Între timp, rapoarte de investigaţie au descoperit că o reţea de campanii pe reţelele sociale legate de Rusia a încercat să submineze sprijinul pentru euro prin răspândirea dezinformării.
Întrebat despre presupusa influenţă a Rusiei asupra opiniei publice cu privire la euro, Dombrovskis a spus că „nu este un secret” că Rusia duce un război hibrid împotriva Europei. „Este vorba de provocări, acte de sabotaj, încălcarea spaţiului aerian european, amestecul în procesele politice din Uniunea Europeană, dar şi din alte ţări, şi răspândirea dezinformării”, a spus el.
În ciuda protestelor şi temerilor legate de aderare, mulţi rămân optimişti. Maria Valentinova, 35 de ani, farmacistă din Sofia, a declarat că euro „va fi benefic pentru economia ţării pe termen lung”. Ea s-a bucurat că fiul ei de şase ani va creşte într-o ţară care aparţine zonei euro.
Până la 31 ianuarie, bulgarii vor putea plăti în leva şi în euro, iar după această dată vor fi acceptate numai plăţile în euro. Valentinova a declarat că are rezerve cu privire la această perioadă de tranziţie, pe care o descrie ca fiind „puţin stresantă”, dar a adăugat: „Cred că, în final, va fi un lucru bun”.
Ganev a declarat că este convins că tranziţia va fi lină şi că, după câteva săptămâni, bulgarii se vor obişnui cu noua monedă. „Ce se va întâmpla cu ţara noastră şi dacă vom fi un exemplu bun sau un exemplu rău în zona euro… depinde în totalitate de noi”, a afirmat el.
