Cu războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu pe masă, șefii de stat și de guvern din țările membre au căutat soluții pentru facturi mai mici, sprijin pentru industrie și au cerut implementarea rapidă a planurilor de apărare.
În același timp, nu au reușit să deblocheze ajutorul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în condițiile în care premierul Ungariei, Viktor Orban, încă se opune.
În fața creșterii prețurilor la energie, Comisia Europeană le cere statelor membre să folosească mai flexibil regulile deja existente, pentru a reduce taxele și a sprijini companiile și gospodăriile afectate.
În paralel, Bruxelles-ul pregătește și o propunere legislativă pentru reducerea tarifelor de rețea, în cazul industriilor sensibile.
Nicusor Dan – Președintele României: „Comisia Europeană a venit cu o propunere și cu o sumă de bani 30 de miliarde de euro care să fie investite pe suprafața Europei în rețele în optimizare a rețelelor și interconexiune între țări astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piață europeană a energiei”.
România și alte nouă state membre cer, între timp, relaxarea unor reguli de mediu pentru industrie, spunând că noile cerințe pun o presiune prea mare pe companii, într-un moment în care energia s-a scumpit puternic.
Corespondent ȘtirileProTV: „Cei zece lideri spun că noile cerințe pun o presiune prea mare pe industrii strategice, într-un moment în care prețurile la energie au crescut puternic, iar costurile tranziției sunt tot mai mari. De aceea, liderii semnatari spun că, deși schimbările climatice sunt importante, fabricile nu pot fi obligate să suporte costuri tot mai mari, tot mai repede, mai ales când energia este deja foarte scumpă. Prin această scrisoare, ei cer ca sprijinul de care beneficiază acum marile industrii să fie menținut mai mult timp și retras treptat, pentru ca firmele să aibă timp să se adapteze. Și cer ca o decizie să fie luată de către Comisia Europeană până la sfârșitul lunii mai.”
Nicușor Dan: ”Disponibilitatea ca zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite. Fie ca comisia să emită un număr de certificate şi astfel componenta de emisii de CO2 din preţul de energie să scadă. Fie că ţintele de emisii de CO2 să fie prelungite”.
La Bruxelles s-a discutat din nou și despre susținerea energiei nucleare. În paralel, ajutorul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina rămâne blocat, după ce premierul Ungariei, Viktor Orban, și-a menținut veto-ul. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune însă că banii vor ajunge la Kiev, cităm „într-un fel sau altul” – fără să explice deocamdată cum.
Ursula Von Der Leyen: „Așadar, să fie clar unde ne aflăm. Împrumutul rămâne blocat pentru că un lider nu își respectă cuvântul dat. Dar permiteți-mi să repet ceea ce am spus deja la Kiev. Vom livra, într-un fel sau altul. Da, avem în față sarcini dificile, dar astăzi ne-am întărit hotărârea.”
Liderii europeni cer Iranului să oprească imediat atacurile și spun că situația amenință securitatea întregii regiuni. Uniunea Europeană vrea să protejeze rutele maritime, să-și întărească apărarea și să limiteze efectele crizei asupra energiei, migrației și securității interne.
În același timp, Consiliul European a transmis că Iranul nu trebuie să ajungă la arma nucleară.
Pe fondul acestor tensiuni, liderii UE cer și aplicarea rapidă a două programe mari de finanțare pentru apărare: unul de 150 de miliarde de euro, pentru împrumuturi destinate armamentului, și altul de 1,5 miliarde de euro, pentru industria europeană de apărare. Obiectivul este ca proiecte concrete să înceapă chiar în următoarele luni.
