SUA își obligă aliații să aducă NATO la ”setările din fabrică”. Parteneri istorici lăsați pe afară, zone de război abandonate

Statele Unite ale lui Trump vor ca NATO să revină la ”setările din fabrică”, adică păstrarea exclusivă a caracterului său euroatlantic, prin abandonarea focarelor de război pe care le gestiona în restul lumii și chiar ignorarea sau abandonarea unor aliați istorici extrem de importanți, precum Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia, scrie POLITICO.

SUA fac astfel presiuni asupra NATO pentru a reduce multe dintre activitățile sale externe, inclusiv încheierea unei misiuni cheie a Alianței în Irak, au declarat patru diplomați NATO pentru sursa citată.

De asemenea, în ultimele luni, SUA au făcut lobby pentru a reduce operațiunea de menținere a păcii a NATO în Kosovo și pentru a împiedica Ucraina și aliații indo-pacifici să participe oficial la summitul anual al Alianței din iulie, de la Ankara.

Efortul reflectă o inițiativă a Casei Albe de a trata NATO ca un pact de apărare strict euroatlantic și de a renunța la decenii de expansiune în gestionarea crizelor, parteneriate globale și inițiative bazate pe valori, care l-au iritat mult timp pe președintele SUA și baza sa MAGA.

Sub inițiativa de la Washington, NATO ar reduce așa-numitele „activități în afara zonei” care depășesc sarcinile principale ale alianței de apărare și descurajare. Impulsul a devenit cunoscut intern ca o „revenire la setările din fabrică”, au spus cei patru diplomați, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber despre această chestiune internă sensibilă.

Efortul ar putea duce la o reducere rapidă a activităților NATO în fostele zone de război, precum și la excluderea unor capitale precum Kiev și Canberra de la discuțiile oficiale din această vară.

Șeful Pentagonului: ”Nu trebuie ca fiecare misiune să fie fi prioritatea pricipală”

Casa Albă a refuzat să comenteze public cu privire la programele de parteneriat și operațiunile globale ale NATO atunci când a fost contactată de POLITICO.

Noile detalii vin după ce adjunctul șefului Pentagonului american, Elbridge Colby, a explicat recent gândirea administrației din spatele a ceea ce a numit „NATO 3.0”.

„Nu trebuie ca fiecare misiune să fie prioritatea principală. Nu fiecare capacitate poate fi placată cu aur”, a declarat Colby miniștrilor apărării din cadrul Alianței săptămâna trecută, reiterând în același timp că SUA sunt încă angajate în securitatea europeană. „Măsura seriozității este dacă forțele europene pot lupta, pot susține și pot învinge în scenariile care contează cel mai mult pentru apărarea Alianței”.

Campania SUA provoacă reacții negative din partea unor aliați. Renunțarea la inițiativele externe ale Alianței „nu este abordarea corectă”, a declarat unul dintre cei patru diplomați. „Parteneriatele sunt cruciale pentru descurajare și apărare”.

De când Trump s-a întors la Casa Albă anul trecut, el a redus drastic angajamentele SUA în străinătate, a retras trupe și personal NATO din Europa și a predat europenilor unele dintre principalele funcții de comandă ale Alianței, în timp ce încearcă să-și reorienteze politica externă în jurul „securității naționale esențiale”.

Retragerea din Irak

NATO menține o misiune consultativă menită să consolideze instituțiile de securitate ale Irakului, precum poliția sa, și să împiedice revenirea grupării Stat Islamic. Operațiunea a fost înființată în timpul primului mandat al lui Trump, în 2018, și s-a extins în mod repetat din 2021, la cererea Bagdadului.

Washingtonul le-a cerut aliaților să încheie misiunea încă din septembrie, au declarat doi dintre diplomații NATO consultați de sursa citată.

Separat, SUA urmează să retragă aproximativ 2.500 de soldați din Irak în baza unui acord din 2024 cu guvernul irakian, lucru despre care un oficial al administrației americane a declarat pentru POLITICO ca făcând parte din „angajamentul lui Trump de a pune capăt definitiv războaielor”, subliniind în același timp că mișcarea are loc în „strânsă coordonare” cu Bagdad.

Tamer Badawi, expert în Irak și asociat la Centrul pentru Cercetări Aplicate în Parteneriat cu think tank-ul Orient, a declarat că misiunea NATO în sine nu este „crucială” pentru securitatea țării. Dar anularea acesteia, împreună cu o retragere a SUA, ar oferi putere grupurile de miliții, a spus el, și ar putea fi „destabilizatoare” pentru Guvernul Regional din Kurdistanul de Nord.

Solicitarea SUA se confruntă, de asemenea, cu respingere în interiorul Alianței. „Nu este momentul să ieșim din Irak… guvernul ne vrea acolo”, a spus primul diplomat.

Cel de-al doilea diplomat a declarat că „majoritatea” aliaților sunt de acord că misiunea din Irak ar trebui redusă, dar pe o perioadă mai lungă, menținând în același timp o operațiune mai mică.

Retragerea din Kosovo

SUA au semnalat, de asemenea, că dorește să reducă Forța Kosovo (KFOR) condusă de NATO, potrivit celor patru diplomați, ceea ce este și mai îngrijorător pentru aliații europeni, chiar dacă discuțiile pe această temă sunt încă într-un stadiu incipient.

Misiunea internațională de menținere a păcii autorizată de ONU, care a debutat în 1999 după războaiele iugoslave, include în prezent aproximativ 4.500 de soldați.

Engjellushe Morina, cercetător senior în politici publice la Consiliul European pentru Relații Externe, a declarat că misiunea rămâne „indispensabilă” pentru securitatea regională. Dacă NATO se retrage, ar putea încuraja separatiștii sârbi din nordul Kosovo, a spus ea, creând un efect de imitație în rândul etnicilor sârbi din regiunea Republicii Srpska din Bosnia.

„Suntem destul de îngrijorați” de încercările de a reduce misiunea, a declarat un al cincilea diplomat NATO de rang înalt, deoarece „lucrurile din Balcanii de Vest se pot agrava rapid”.

Contactat de POLITICO, un oficial NATO care vorbește în numele organizației a declarat că „nu există un calendar asociat cu Misiunea NATO în Irak sau cu KFOR”, adăugând: „Aceste misiuni se bazează pe nevoi, sunt revizuite periodic și sunt ajustate pe măsură ce evoluează circumstanțele”.

Deocamdată, nu a fost luată nicio decizie cu privire la încheierea niciuneia dintre operațiuni. Toți cei 32 de aliați trebuie să aprobe începutul și sfârșitul misiunilor, un proces care implică de obicei jocuri de culise și campanii de presiune din partea mai multor aliați și nu doar a SUA.

Fără aliați suplimentari

SUA fac presiuni, de asemenea, asupra aliaților să nu invite Ucraina și cei patru parteneri oficiali ai Alianței din Indo-Pacific – Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud – la reuniunile oficiale de la summitul NATO din iulie de la Ankara, au declarat cei patru diplomați.

Aceștia au adăugat că respectivele țările ar putea fi invitate în continuare la evenimente secundare, cererea fiind parțial justificată de reducerea numărului de reuniuni la summit.

Menținerea țărilor partenere NATO în marja summitului „ar trimite un semnal că, probabil, accentul se pune mult mai mult pe problemele centrale ale NATO”, a declarat Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și cercetător senior la Royal United Services Institute.

Oficialul care a vorbit în numele NATO a declarat că Alianța va „comunica cu privire la participarea partenerilor la summit în momentul oportun”.

Între timp, personalul NATO a propus, de asemenea, eliminarea unui forum public de la reuniunea din acest an, un eveniment secundar care va găzdui lideri de țări, experți în apărare și oficiali guvernamentali în diverse paneluri de discuții care, de obicei, sporesc vizibilitatea summitului anual.

Oficialul NATO a declarat: „NATO a ales să nu organizeze un Forum Public în acest an, dar va găzdui un Forum al Industriei de Apărare la Summitul NATO în marja Summitului de la Ankara”.

Funcționarii publici ai NATO au declarat în capitalele țărilor respective că măsura este concepută pentru a reduce costurile pe fondul lipsei de resurse. Însă primul și al doilea diplomat cred că ar putea fi determinată și indirect de presiunea SUA, având în vedere cruciada mai amplă a Washingtonului de a reduce finanțarea organizațiilor internaționale.

Lungescu a declarat că eliminarea forumului este în conformitate cu „retrogradarea diviziei de diplomație publică”, sub conducerea șefului NATO, Mark Rutte, care a căutat să reducă și să restructureze departamentul de la preluarea mandatului la sfârșitul anului 2024.

Dar într-un moment în care Alianța încearcă să convingă publicul larg de meritele activităților sale și ale creșterii cheltuielilor pentru apărare, acest lucru este „foarte dăunător”, a spus un al treilea diplomat.

„NATO trebuie să comunice ce se întâmplă – și ce va face”, au spus ei.