Sondaj: Câți români și-ar apăra țara dacă România ar fi atacată și câți ar fugi. Votanții care se contrazic singuri

Potrivit cercetării, 67,1% dintre participanţi sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (faţă de 58,4% în mai 2015), 30,5% sunt împotrivă (faţă de 31,1% în mai 2015), iar 2,4% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 10,5% în mai 2015).

Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales votanţii AUR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.

Nu sunt de acord în special votanţii PSD, PNL şi USR, bărbaţii, persoanele între 18 şi 44 de ani, cele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat.

Întrebaţi dacă sunt de acord cu organizarea de exerciţii de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creştere a gradului de pregătire în caz de război, 48,1% dintre respondenţi spun că da, 48,8% sunt împotrivă, 2,9% nu ştiu, iar 0,3% nu răspund.

Sunt de acord cu organizarea de exerciţii de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creştere a gradului de pregătire în caz de război mai ales votanţii AUR, bărbaţii, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural.

Sunt împotriva acestei idei în special votanţii USR, femeile, persoanele între 18 şi 44 de ani, cele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat.

48% dintre cei chestionați ar lupta pentru a-și apăra țara dacă România ar fi atacată

În ceea ce priveşte introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee şi facultăţile tehnice ca parte a măsurilor de pregătire a cetăţenilor în caz de război, 80,8% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu această iniţiativă, 16,2% se declară împotrivă, 2,9% nu ştiu, iar 0,1% nu răspund. Sunt de acord cu introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee şi facultăţile tehnice mai ales votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, angajaţii din sectorul public. Sunt împotriva unei astfel de iniţiative în special votanţii PSD, persoanele între 18 şi 44 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din Bucureşti.

Conform sondajului, 92,7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 şi 60 de ani ca măsură de creştere a gradului de pregătire a cetăţenilor în caz de război, în timp ce 4,6% sunt împotrivă, 2,5% nu ştiu, iar 0,2% nu răspund. Sunt de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 şi 60 de ani mai ales votanţii USR şi cei cu educaţie superioară. Îşi exprimă dezacordul în special votanţii PSD, persoanele între 30 şi 44 de ani, cele cu educaţie primară.

În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenţi ar lupta pentru a-şi apăra ţara (faţă de 50,5% în noiembrie 2023), 19,7% ar emigra din România (faţă de 19,4% în noiembrie 2023), 10,5% s-ar ascunde până ar trece războiul (faţă de 11,8% în noiembrie 2023), 4,7% şi-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (faţă de 5,6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (faţă de 4,7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (faţă de 8% în noiembrie 2023).

Peste 83% dintre români cred că România nu este pregătită să facă față unui atac al Rusiei

În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al României în faţa unui atac al Rusiei, 3,6 % dintre români sunt de părere că ţara este pregătită să facă faţă unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9,9% în destul de mare măsură, 31,7% în destul de mică măsură, iar 51,4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,3%. Consideră că România este pregătită să facă faţă unui atac al Rusiei mai ales votanţii PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti. Votanţii AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani, cele cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mic şi angajaţii din sectorul privat cred cel mai puţin că România este pregătită să facă faţă unui atac rusesc.

Referitor la creşterea bugetului de apărare, 74,4% dintre cei chestionaţi sunt de acord ca România să-şi crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă faţă ameninţărilor şi să-şi îndeplinească obligaţiile ca stat membru NATO, în timp ce 21,2% sunt împotrivă, iar 4% nu ştiu sau nu răspund. Sunt de acord România să-şi crească bugetul pentru apărare mai ales votanţii PSD, PNL şi USR, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic. Nu sunt de acord cu majorarea bugetului pentru apărare în special votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajaţii din sectorul public.

În ceea ce priveşte doborârea dronelor ruseşti, 72,9% dintre cei chestionaţi consideră că România ar trebui să doboare dronele ruseşti care survolează teritoriul României, în timp ce 19,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,1% nu ştiu sau nu răspund. Consideră că România ar trebui să doboare dronele ruseşti care survolează teritoriul României mai ales votanţii PSD şi PNL, bărbaţii, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti. Se opun doborârii dronelor ruseşti în special persoanele între 30 şi 44 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, angajaţii din sectorul privat.

Posturile TV rămân principala sursă de informare

Cu privire la sursele de informaţii, 44,7% dintre români indică posturile tv ca sursă de informaţii/ştiri pe care o utilizează în mod constant, 25% – reţelele sociale, 17,8% paginile de internet de ştiri, iar 5,9% radioul. 2,8% preferă discuţiile cu prietenii apropiaţi, în timp ce 1,4% utilizează WhatsApp-ul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5%.

Indică posturile tv ca sursă de informaţii/ştiri pe care o utilizează în mod constant mai ales votanţii PSD, persoanele de peste 45 de ani, cele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural. Votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti şi angajaţii din sectorul privat se informează cel mai mult de pe reţelele sociale. Paginile de internet de ştiri reprezintă principala sursă de informaţii/ştiri mai ales pentru votanţii PNL şi USR, persoanele între 18 şi 44 de ani, cele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul public.

Joi, au fost prezentate, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.

Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1.100 de persoane. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.