Astăzi vă arătăm cum au fost folosite apele României de la Marea Neagră de flota fantomă a Rusiei şi cea a Iranului pentru a scăpa de embargou. Mergem și în porturile româneşti, unde intră produse petroliere în valoare de zeci de miliarde de euro, și unde există suspiciuni de eludare a sancţiunilor internaţionale.
Discutăm şi despre cine se îmbogăţeşte din aceste afaceri.
Reportajul realizat de paul Angelescu este despre operaţiuni petroliere în valoare de zeci de miliarde de euro cu ramaficații în buzunarul fiecărui român şi în securitatea României şi a cetăţenilor săi. Vom arăta cât de interconectată a rămas România de Rusia când vine vorba de comerţul cu hidrocarburi. Vom dezvălui cum zeci de petroliere din flota fantomă a Rusiei şi chiar a Iranului au efectuat operaţiuni petroliere în largul apelor româneşti cu scopul de a eluda sancțiunile internaţionale. Şi vom discuta despre suspiciunile ca în porturile romaneşti intra ţiţei rusesc sau motorină şi benzină rafinate din ţiţei rusesc în ciuda sancţiunilor internaţionale.
Cosmin Păcuraru, analist securitate energetică: „Este vorba despre bani, în special. Vedem că afacerile întotdeauna vor bate interesele geopolitice”.
Corespondent PRO TV: „Ca să înţelegeţi mai bine miza, un petrolier poate transporta cam 150.000 de tone metrice de ţiţei. Marfa ar valora, la preţurile de astăzi, din timpul războiului din Iran cam 90-100 de milioane de dolari într-un singur petrolier. Acelaşi petrolier, dacă ar fi încărcat cu petrol rusesc, aflat sub sancţiuni, ar valora doar 40-50 de milioane de dolari”.
Dumitru Chisăliţa, analist energie: „Aproape 3000 de petroliere au descărcat şi încărcat marfa în porturile României de la Marea Neagră de la începutul războiului din Ucraina. În ultimii 4 ani am importat peşte 44 de milioane de tone de ţiţei şi produse petroliere. Acestea valorează aproximativ 29 de miliarde de euro”.
Instituția cea mai afectată de corupție
Instituţia care se asigura de respectarea embargoului este Biroul Vamal Constanța – una dintre structurile statului a cărei imagine este cea mai afectată de corupţie. În ultimii ani foşti şi actuali vameşi au fost percheziţionaţi şi arestaţi în mai multe dosare DNA. Noul șef al biroului este Adrian Mihalcea. A fost trimis de la centru în urmă cu trei săptămâni cu misiunea de a face ordine. Compară situația actuală din Portul Constanța cu cea din anii ’90, când numeroși afaceriști s-au îmbogățit din traficul de motorină, încălcând embargoul impus Iugoslaviei.
Adrian Mihalcea, director Vamă Constanța Port: „E o vorbă ce se întâmplă în buzunarul traderilor şi cei care aduc. Ca ei se îmbogăţesc. Cum a fost cu Yugoslavia, aşa e şi cu Rusia. Aşa se întâmplă. Ca buzunarul nostru la pompa e acelaşi, ştiţi ori ca îl ia ăla cu 40 ori că îl ia cu 100 sau 80. Banii ăia toţi, de care ziceţi dumneavoastră se duc în anumite buzunare ţintite. Iar ceilalţi, noi suferim, că ăsta-i preţul”.
Reporter: Şi din analiza dumneavoastră, s-a profitat în ultimii 3-4 ani de povestea asta?
Adrian Mihalcea, director Vamă Constanța Port: „Când s-a permis, la maxim. Când se permite, agentul profita la maxim. Păi cred că da. Nu ştiu cât de vigilenţi au fost colegii mei sau nu”.
În plus fiecare leu plătit pentru hidrocarburile rusești finanţează indirect Armata Rusă și o ajută şă-şi atingă obiectivul din Ucraina. Adică să se apropie cât mai mult de granițele României.
Peste 1.200 de transferuri de petrol în România
Mangalia , 22 ianuarie. La adăpostul nopţii remorcherul Dynamix se întoarce la ţărm după 2 zile şi 2 nopţi petrecute în largul mării la 30 de kilometri de ţărm. A ajutat două petroliere să efectueze o operaţiune de tip Ship to Ship transfer în zona economică exclusivă.
Aceste operaţiuni presupun transferul de produse petroliere sau gaze între două petroliere aflate pe mare, fără ca ele să intre în port. Navele se aproprie, se conectează, iar marfa este pompată prin furtunuri speciale dintr-o navă în cealaltă.
Dragoş Tirnoveanu este fondatorul portalului 45 North, specializat în analizarea metodelor de eludare a embargourilor.
Dragoş Tirnoveanu – fondator 45North.ro: „Transferul STS e o practică absolut legală, relativ des întâlnit în industria maritimă, există un set foarte clar de proceduri de siguranţă şi proceduri operaţionale prin care pot avea astfel de transferuri de la navă la navă dar în acelaşi timp şi un mecansim prin care navele care au ca scop final vânzarea de produse petroliere care au origine în Rusia, deci se află sub sancţiuni, de a masca, de a eluda, de a amesteca originea respectivelor produse petroliere cu produse petroliere din surse legale astfel încât să eludeze sancţiunile. Să fie cu cât mai greu posibil ca autorităţile din statul unde are loc importul să nu îşi dea seama, să nu poată demonstra care este orginea reală a petroului sau a produselor petroliere”.
Datele Autorităţii Navale Romane arată ca de la începutul Războiului din Ucraina şi până în prezent 490 de petroliere au executat peste 1200 de transferuri STS în Zona Economică Exclusivă a României.
Dragoş Tirnoveanu – fondator 45North.ro: „Din punct de vedere al estimării noastre se situează undeva la 3,8 miliarde de dolari, ca valoare estimativă şi din punct de vedere volum undeva estimativ la 5 milioane de tone”.
Corespondent PRO TV: „Am luat fiecare petrolier în parte şi l-am confruntat cu listele internaţionale de sancţiuni. Din cele 490 de petroliere, 67 se află în prezent pe cel puţin o listă de sancţiuni din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite sau Ucraina. Majoritatea au fost sancţionate după ce au efectuat operaţiuni în Zona Economică Exclusivă a României, însă asupra lor planau suspiciuni de multe timp. Multe altele sunt suspectate că fac parte din flota fantomă, dar n-au ajuns încă pe lista de sancţiuni”.
Remorcherul Dynamix a ajutat petrolierul Ocean Aglaia, venit din portul Indian Kandla, unul dintre punctele de intrare a ţiţeiului rusesc în India să se aproprie şi să se lipească de petrolierul Kolente. O navă care încarcă des ţiţei din terminalele petroliere ruseşti din estul Marii Negre.
Kpler, o firmă globală de investigaţii maritime care deţine şi portalul Marine Traffic, a analizat cele două petroliere. Analistul Dimitris Ampatzidis spune ca Ocean Aglaia şi Kolente nu se află în prezent pe lista sancţiunilor internaţionale, dar că ambele petroliere prezintă „un risc ridicat”
Dimitris Ampatzidis, analist KPLER: „Vizitează des porturile rusești și exportă marfă rusească, special din regiunea Azov. Sunt implicate în transferuri STS în strâmtoarea Kerch. Noi considerăm că prezintă risc ridicat pentru că marfa are legături cu origini rusești. În plus, în ultimele luni, navele au circulat des cu sistemele de identificare oprite”.
Potrivit lui Dimitris, ambele petroliere şi-au oprit sistemele automate de identificare prin satelit când au efectuat transferul în Zona Economică Exclusivă a României. Iar Potrivit portalului War & Sanctions, administrat de serviciul de informaţii al armatei ucrainene, petrolierul Kolente a transportat în septembrie 2025 50.000 de tone de petrol rusesc din Rusia în România şi Turcia. De la începutul războiului şi până în prezent Kolente a fost implicat în 31 de transferuri în Zona Economică Exclusivă a României.
Dimitris Ampatzidis –Analist Kpler: „Cu siguranță ambele petroliere au transportat țiței rusesc și au circulat în Marea Neagră cu sistemele de identificare oprite”.
