„Comparând situația actuală cu șocul energetic care a urmat invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Putin în 2022, se pot schița scenarii optimiste și pesimiste pentru economia europeană, pe baza aprovizionării cu petrol și gaze deja pierdute din cauza infrastructurii avariate și a unei posibile închideri pe termen lung a strâmtorii. În cel mai pesimist scenariu, șocul energetic va fi mai grav decât în 2022, însă contextul macroeconomic și energetic s-a schimbat”, explică experții.
Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea declanșa în Europa o nouă criză energetică comparabilă cu cea provocată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, avertizează un grup de experți care a analizat impactul unui astfel de scenariu asupra economiei europene. Potrivit acestora, dacă blocajul persistă, continentul s-ar confrunta cu noi scumpiri la petrol, gaze și electricitate, presiuni inflaționiste și încetinirea creșterii economice.
Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, prin care trece o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG) din statele Golfului. În prezent, traficul naval este sever afectat, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut drastic față de nivelul normal, arată experții.
Analiza lor arată că, până acum, reacția piețelor amintește de începutul șocului energetic din 2022. Astfel, petrolul s-a scumpit rapid, în timp ce gazele și energia electrică au avut creșteri mai moderate. Diferența este explicată prin faptul că petrolul poate fi stocat mai ușor, iar piețele reacționează imediat la riscul unor întreruperi viitoare de aprovizionare.
Blocarea strâmtorii Ormuz ar putea lovi Europa din plin
În cazul în care blocajul se prelungește, Europa ar putea resimți un șoc chiar mai puternic decât cel din urmă cu patru ani. Experții estimează că până la 20% din oferta globală de petrol ar putea fi afectată dacă exporturile din Golf rămân blocate, o perturbare considerabil mai mare decât reducerea importurilor rusești care a lovit Europa în 2022.
Consecința directă ar fi creșterea accelerată a prețurilor la carburanți, transport și producție industrială. Costurile mai mari ale energiei s-ar transmite apoi în lanț către bunuri și servicii, alimentând din nou inflația într-un moment în care multe economii europene încă încearcă să revină la ritmuri normale de creștere.
Și piața gazelor naturale ar putea avea de suferit. Statele din Golf furnizează volume importante de gaz natural lichefiat la nivel global, iar o întrerupere majoră ar forța cumpărătorii europeni să concureze din nou cu Asia pentru cantitățile disponibile. În criza precedentă, această competiție a dus la triplarea prețurilor gazelor în unele perioade.
Impactul asupra facturilor la electricitate nu ar fi însă uniform. Țările care și-au extins rapid capacitățile regenerabile sau se bazează mai mult pe energia nucleară sunt mai bine protejate decât în trecut. State precum Spania și Franța sunt considerate mai reziliente decât în 2022, în timp ce economiile unde gazul are încă un rol major în producția de electricitate, precum Italia sau Marea Britanie, rămân mai expuse.
O scumpire a petrolului și gazelor va avea efecte asupra întregii economii
Experții avertizează că efectele economice nu s-ar limita la energie. Scumpirea petrolului și gazelor ar reduce consumul populației, ar afecta investițiile companiilor și ar putea împinge unele state spre stagnare economică. În paralel, guvernele ar fi puse din nou în fața unei dileme dificile: să intervină masiv pentru a compensa facturile sau să evite noi cheltuieli bugetare într-o perioadă de datorii ridicate.
Una dintre concluziile centrale ale analizei este că Europa ar trebui să evite repetarea măsurilor generale din 2022, când multe state au cheltuit sume uriașe pentru plafonări și subvenții acordate tuturor consumatorilor. Astfel de scheme au redus presiunea imediată, dar au costat enorm și au menținut dependența de combustibili fosili.
În schimb, specialiștii recomandă ajutoare țintite pentru gospodăriile vulnerabile, reducerea consumului prin campanii publice și accelerarea electrificării transportului și încălzirii. Investițiile în pompe de căldură, mașini electrice, energie solară și rețele moderne sunt văzute drept cea mai eficientă protecție împotriva unor noi șocuri externe.
Mesajul final al experților este că Europa se confruntă cu a doua mare criză energetică în doar patru ani. În aceste condiții, un continent dependent de importurile de petrol și gaze rămâne vulnerabil la conflicte pe care nu le controlează. Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, costurile economice ar putea fi severe. Dacă se redeschide rapid, efectele pot rămâne limitate. În ambele variante, presiunea pentru schimbarea modelului energetic european va crește.
