Capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către Statele Unite l-a privat pe Vladimir Putin de un aliat şi ar putea creşte „influenţa petrolieră” a SUA.
Cu toate acestea Moscova urmăreşte potenţialele avantaje ale divizării lumii în sfere de influenţă pe care pare să o promoveze preşedintele Donald Trump, comentează Reuters.
Forţele speciale l-au capturat pe Maduro la doar opt luni după ce liderul rus a convenit un parteneriat strategic cu „dragul său prieten” de la Caracas, iar Trump a declarat că SUA preiau controlul temporar asupra Venezuelei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din lume.
Unii naţionalişti ruşi au criticat pierderea unui aliat şi au comparat operaţiunea rapidă a SUA cu eşecul Rusiei de a prelua controlul asupra Ucrainei în aproape patru ani de război.
Dar, la un alt nivel, ceea ce Rusia consideră a fi „pirateria” şi „schimbarea de regim” practicate de Trump în „curtea din spate” a Statelor Unite este mai tolerabil pentru Moscova, mai ales dacă Washingtonul se împotmoleşte în Venezuela.
„Rusia a pierdut un aliat în America Latină”, a declarat o sursă rusă de rang înalt, care a vorbit cu Reuters sub condiţia anonimatului din cauza sensibilităţii situaţiei. „Dar dacă acesta este un exemplu al Doctrinei Monroe a lui Trump în acţiune, aşa cum pare să fie, atunci Rusia are şi ea propria sa sferă de influenţă”, a subliniat sursa rusă.
Sursa se referea la dorinţa administraţiei Trump de a reafirma dominaţia SUA în emisfera vestică şi de a reînvia Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara zona ca fiind zona de influenţă a Washingtonului.
O a doua sursă rusă a declarat că Moscova a văzut operaţiunea SUA ca o încercare clară de a obţine controlul asupra bogăţiilor petroliere ale Venezuelei şi a observat că majoritatea puterilor occidentale nu au criticat-o în mod deschis.
PERICOLELE „VESTULUI SĂLBATIC” AL LUI TRUMP
Putin a încercat să delimiteze o sferă de influenţă rusă în fostele republici sovietice din Asia Centrală, Caucaz şi Ucraina, într-o iniţiativă la care Washingtonul se opune de la sfârşitul Războiului Rece.
Putin nu a comentat public operaţiunea SUA în Venezuela, deşi Ministerul rus de Externe l-a îndemnat pe Trump să-l elibereze pe Maduro şi a făcut apel la dialog. Ministerul a calificat anterior acţiunile lui Trump drept „piraterie modernă” în Caraibe.
Mass-media de stat rusă a descris operaţiunea ca o „răpire” a SUA, a relatat remarci ale lui Trump cu privire la faptul că SUA are vecini „bolnavi” şi a făcut referire la capturarea de către SUA a liderului militar Manuel Noriega în Panama, la 3 ianuarie 1990.
„Faptul că Trump a „răpit” pur şi simplu preşedintele unei alte ţări arată că, practic, nu există drept internaţional – există doar legea forţei –, dar Rusia ştie asta de mult timp”, a declarat pentru Reuters Serghei Markov, fost consilier al Kremlinului.
El a afirmat că doctrina Monroe modernă – pe care Trump a sugerat că ar putea fi actualizată sub denumirea de „doctrina Donroe” – poate fi interpretată în diferite moduri.
„Sunt Statele Unite cu adevărat pregătite să recunoască dominaţia Rusiei asupra fostei Uniuni Sovietice sau este pur şi simplu faptul că Statele Unite sunt atât de puternice, încât nu vor tolera niciun alt mare putere în apropierea lor?”
Aleksei Puşkov, care prezidează comisia pentru politica informaţională din Consiliul Federaţiei Ruse – sau senatul – a considerat operaţiunea SUA în Venezuela ca o punere în aplicare directă a Strategiei de Securitate Naţională a SUA, descriind-o ca o încercare de a revigora supremaţia SUA şi de a câştiga controlul asupra mai multor rezerve de petrol.
Dar el a spus că aceasta riscă să ducă la o revenire la „imperialismul sălbatic al secolului al XIX-lea şi, de fapt, la reînvierea conceptului de Vest Sălbatic – Vestul Sălbatic în sensul că Statele Unite şi-au recâştigat dreptul de a face ce vor în emisfera vestică”, a explicat Puşkov.
„Triumful se va transforma într-un dezastru?”, s-a întrebat el.
NAŢIONALISTII RUŞI COMPARA VENEZUELA ŞI UCRAINA
Pentru Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping, faptul că preşedintele SUA se concentrează asupra emisferei vestice – şi riscă să se împotmolească în această zonă – pare a fi mai mult decât acceptabil, având în vedere că Rusia se concentrează asupra Ucrainei, iar China asupra Taiwanului.
Însă unii naţionalişti ruşi au criticat pierderea unui aliat atât de curând după căderea lui Bashar al-Assad în Siria şi au comparat viteza operaţiunii americane cu ritmul mult mai lent al avansului Rusiei în Ucraina.
Cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, şi-a încetat operaţiunile în Venezuela în 2020 şi şi-a vândut activele legate de operaţiunile de acolo unei companii deţinute de guvernul rus.
Naţionalistul rus încarcerat Igor Ghirkin a declarat că SUA au arătat în Venezuela cum ar trebui să acţioneze o mare putere atunci când se confruntă cu o potenţială ameninţare şi a prezentat operaţiunea SUA ca parte a unei încercări de a reduce fluxurile de petrol către China. „Am suferit o altă lovitură la imaginea noastră – o altă ţară care conta pe ajutorul Rusiei nu l-a primit”, a spus Ghirkin. „Fiind împotmoliţi până peste cap în mlaştina sângeroasă a Ucrainei, suntem practic incapabili de orice altceva, mai ales că nu putem ajuta Venezuela într-o altă emisferă, care se află chiar lângă Statele Unite”, a punctat liderul naţionaist.
