Reuniune la Bruxelles. „Scutul european pentru democrație” va fi pe agenda discuțiilor

Miniştrii afacerilor europene vor avea câte o discuţie specifică fiecărei ţări în cadrul dialogului anual privind statul de drept, punând accentul pe situaţia statului de drept în Danemarca, Estonia, Grecia şi Spania.

Discuţia se va purta în baza Raportului anual 2025 privind statul de drept în UE, publicat de Comisie la 8 iulie 2025.

Acesta examinează evoluţiile în privinţa statului de drept din toate statele membre.

Raportul întăreşte colaborarea reuşită cu statele membre, care se sprijină pe o abordare preventivă şi bazată pe dialog, menită să consolideze statul de drept.

La fel ca în 2024, raportul nu a vizat doar cele 27 de state membre, ci a inclus şi patru capitole consacrate fiecărei ţări dedicate evoluţiilor din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, conform ec.europa.eu/.

Miniştrii vor discuta, de asemenea, despre scutul european pentru democraţie, o iniţiativă a Comisiei, lansată la 12 noiembrie 2025.

Iniţiativa stabileşte măsuri concrete pentru creşterea capacităţii, protejarea şi promovarea unor democraţii puternice în întreaga Uniune Europeană.

Trei piloni principali ai Scutului european pentru democrație

Scutul european pentru democraţie va cuprinde acţiuni în cadrul a trei piloni principali: protejarea integrităţii spaţiului informaţional; consolidarea instituţiilor, alegeri corecte şi libere şi o mass-media liberă şi independentă; stimularea rezilienţei societăţii şi a implicării cetăţenilor.

Un rezultat important al Scutului european pentru democraţie va fi noul Centru european pentru rezilienţă democratică, care va reuni cunoştinţe de specialitate şi resurse de la nivelul UE şi al statelor membre pentru a spori capacitatea colectivă de a consolida rezilienţa democratică, conform romania.representation.ec.europa.eu/ şi ec.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, miniştrii responsabili de afacerile europene vor asista la o prezentare a priorităţilor preşedinţiei cipriote (ian. – iun. 2026). Sub deviza „O Uniune autonomă. Deschisă către lume”, Cipru îşi asumă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pentru a doua oară.

O Uniune mai autonomă va demonstra forţa internă necesară pentru a coopera cu partenerii externi ori de câte ori este posibil, acţionând în acelaşi timp în mod independent atunci când este necesar.

Autonomia dă putere, şi din acea putere va izvorî o mai mare autonomie, se arată în programul preşedinţiei. În plan extern, Cipru include în programul său sprijinul ferm pentru Ucraina, necesitatea unui dialog constructiv continuu cu SUA, aprofundarea şi diversificarea relaţiilor comerciale cu parteneri din Asia, Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină etc, se arată pe site-ul preşedinţiei Ciprului, cyprus-presidency.consilium.europa.eu/.

Anterioara reuniune a Consiliului Afaceri Generale al UE s-a desfăşurat la 16 decembrie 2025. S-a discutat despre noul cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034 şi s-au trecut în revistă progresele înregistrate în ceea ce priveşte extinderea UE. Comisia şi-a prezentat rapoartele privind simplificarea, punerea în aplicare şi asigurarea respectării legislaţiei pentru 2025, iar miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii.

Consiliul a aprobat declaraţia comună privind priorităţile legislative ale UE pentru 2026. De asemenea, preşedinţia daneză (iul.-dec. 2025) şi viitoarea preşedinţie cipriotă (ian.-iun. 2026) au prezentat foaia de parcurs pentru semestrul european 2026, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Afaceri Generale (CAG) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE, care pregăteşte reuniunile Consiliului European şi urmăreşte rezultatele acestora, dar, în acelaşi timp, este responsabil şi de o serie de domenii de politică trans-sectorială.

Politicile trans-sectoriale, de care se ocupă CAG, reprezintă extinderea UE şi negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe şapte ani al UE), politica de coeziune, organizarea instituţională a UE. CAG se ocupă, de asemenea, de orice alt dosar pe care i-l încredinţează Consiliul European.