”Nu este o criză doar pentru NATO, este o criză pentru comunitatea transatlantică în ansamblul său şi o provocare la adresa lumii, pentru ordinea internațională pe care o cunoaştem după al Doilea Război Mondial”, declară danezul într-un interviu acordat la telefon AFP, de la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, relatează AFP.
În faţa acestei situaţii fără precedent în relaţiile transatlantice, Rasmussen, un fost premier danez îi cere actualului secretar general al NATO, olandezul Mark Rutte, şi principalilor lideri europeni să fie mult mai fermi în răspunsurile lor.
”Trebuie să schimbăm strategia şi să ajungem la concluzia că singurul lucru pe care Trump îl respectă este forţa, fermitatea şi unitatea”, a declarat fostul şef al NATO în perioada 2009-2014.
”Este exact ceea ce trebuie să demonstreze Europa. Timpul linguşelilor s-a terminat. Ajunge!”, a tunat el.
Mai mulţi lideri europeni şi Rutte se află la Davos, săptămâna aceasta, unde speră să-l convingă pe Donald Trump să renunţe la ameninţările împotriva Groenlandei, un teritoriu care se află sub suveranitatea Danemarcei, un stat membru al Uniunii Europene (UE) şi NATO.
Rasmussen crede că este în continuare posibil să se ajungă la soluţii care să facă NATO mai puternică, în pofida faptului că, bruscându-şi aliaţii dintotdeauna, Donald Trump a provocat o ”ruptură” care este, în opinia sa, în favoarea Rusiei şi Chinei.
”Sfârșitul NATO”
”Este vorba despre o situaţie cu totul nouă, care diferă de toate celelalte diferende pe care le-am cunoscut în istoria NATO”, apreciază el.
”Dacă Trump atacă Groenlanda şi desfăşoară o acţiune militară împotriva acestei ţări, asta înseamnă, de facto, sfârşitul NATO”, subliniază fostul secretar al acestei organizaţii.
În opinia sa, această criză are totodată ca efect o deturnare a atenţiei de la Războiul din Ucraina, ”o adevărată ameninţare”.
”Toată lumea vorbeşte acum despre Groenlanda, care nu reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii Atlanticului de Nord”, avertizează el.
Fostul premier danez, în vârstă de 72 de ani, care a condus Guvernul Danemarcei din 2001 şi până în 2009, îndeamnă la un ”dialog constructiv” cu Statele Unite în problema Groenlandei.
Copenhaga şi Washingtonul ar putea, de exemplu, să-şi actualizeze Acordul din 1951 care reglementează desfăşurarea trupelor americane pe acest teritoriu autonom, să deschidă insula întreprinderilor americane în vederea extracţiei miniere şi să convină să excludă Rusia şi China.
”Putem îndeplini toate cererile” lui Donald Trump, dă el asigurări.
Cu excepţia uneia singure, şi anume cedarea Groenlandei, care ”nu este de vânzare şi, în calitate de expert imobiliar, el ar trebui să ştie că, atunci când un bun nu este de vânzare, nu-l poţi cumpăra”.
