Războiul din Iran se transformă într-un test al rezistenței. SUA cheltuiesc miliarde, Iranul riscă pierderi economice majore

Președintele american amenință că va lăsa Iranul în întuneric dacă nu redeschide strâmtoarea până luninoapte.

În replică, Teheranul avertizează că va escalada și mai mult conflictul. Și,în ultimele 24 de ore, rachetele balistice și dronele iraniene au lovit atât țările din Golf, cât și Israelul în preajma centralei nucleare de la Dimona. 160 de oameni au fost răniți.

Donald Trump s-a hazardat să lanseze un ultimatum Teheranului: „Dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea Ormuz în termen de 48 DE ORE de la acest moment precis, Statele Unite vor lovi şi vor distruge diferitele sale CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”

Iranul are timp până luni noapte să se conformeze. Însă responsabilii de la Teheran au răspuns sfidător avertizând că vor viza infrastructura energetică și stațiile de desalinizare din regiunea Golfului, dacă Trump își pune în aplicare amenințarea.

Războiul se transformă într-un test al rezistenței

Amiralul James Stavridis, fost comandant NATO: „În momentul ăsta e o confruntare între două cronometre. Unul pune presiune pe SUA, prin scumpirea benzinei și costul propriu-zis al războiului, cam un miliard de dolari pe zi. Celălalt cronometru pune presiune pe Teheran. Câte pierderi mai poate suporta Iranul, cu impact pe termen lung asupra economiei sale?”

Între timp, iranienii au încercat să lovească situl nuclear de la Dimona, din deșertul Neghev, în sudul Israelului. Despre centrala nucleară de la Dimona, Israelul menține o politică de „ambiguitate strategică”, nu a confirmat și nici nu a infirmat vreodată că ar deține armament nuclear.

Bateriile de apărare antiaeriană au intervenit, însă interceptoarele nu au reușit să doboare toate rachetele. Unele proiectile ori resturi ale acestora au căzut atât în orașul Dimona, cât și în Arad, alt oraș din zonă. Distrugerile sunt semnificative.

Gideon Levy, jurnalist israelian: „Israelienii sprijină războiul aproape fără excepție, ceea ce e destul de uimitor, în condițiile în care, de peste trei săptămâni, viața este complet dată peste cap. Alergăm în adăposturi zi și noapte. Economia este paralizată, la fel și sistemul de educație. Asta nu e suportabil pe termen lung”.

Benjamin Netanyahu: „Israelul are două obiective: să spulberăm definitiv programul nuclear al Iranului, precum și programul de rachete balistice. Suntem pe cale să atingem aceste țeluri. Ne-am propus, de asemenea, să creăm condițiile pentru ca poporul iranian să poată răsturna tirania care i-a făcut viața mizerabilă. Sper să reușim și asta”.

În paralel, SUA și Israelul au distrus o bază a Iranului adânc în munte, în apropierea strâmtorii Ormuz.

Fost oficial american: Războiul împotriva Iranului este și al Europei

John Bolton, fost consilier al lui Donald Trump: „Șefa diplomației europene (n.r. Kaja Kallas) a declarat că acesta nu e războiul Europei. Exact genul ăsta de retorică îl poate face pe Donald Trump să spună „Știți ceva? Ucraina nu e războiul Americii!” și asta nu e de dorit. Să fie limpede, acesta e și războiul Europei. Încercările Iranului de a dobândi arme nucleare pun și Europa în primejdie, pe lângă faptul că Iranul are deja rachete capabile să lovească Europa”.

Deocamdată, regimul de la Teheran este neclintit și tot mai agresiv. Celulele teroriste în adormire plasate de Iran peste tot prin lume reprezintă o provocare uriașă pentru serviciile de informații occidentale.

Cât despre durata războiului actual din Orientul Mijlociu, nimeni nu se aventurează să facă previziuni.

Gideon Levy: „Ce urmează depinde de o singură persoană: președintele Trump. În clipa în care el va decide că războiul trebuie să înceteze, Israelul va fi silit să se oprească pentru că nu poate purta războiul singur, fără SUA”.

Source ProTV România

Related posts

„O secvenţă catastrofală”. Scandal în Franța după un interviu cu Serghei Lavrov, difuzat pe postul France 2

Germania nu crede că SUA și Israel chiar știu ce fac în războiul din Iran. Condițiile în care ar interveni în Golf

Vladimir Putin, afirmație surprinzătoare: „Nu excludem apropierea de Europa, după ani de tensiuni și război”