În acest context, adoptarea rapidă a unui plan credibil de reducere a deficitului a devenit esențială, mai ales pentru menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor, spune Eugen Rădulescu, economist și doctor în economie, conform Opinii BNR.
Guvernul a adoptat măsuri rapide
Totuși, spune Rădulescu, țara a reușit să evite retrogradarea, în principal datorită apartenenței la Uniunea Europeană și accesului la fonduri europene. Guvernul instalat în iulie 2025 a adoptat măsuri rapide, precum majorarea TVA și a accizelor, și a stabilit un calendar de reducere a deficitului. Rezultatele inițiale au fost peste așteptări, deficitul scăzând la aproximativ 7,7% din PIB în doar câteva luni.
Reducerea deficitului vine însă cu efecte secundare, subliniază economistul, precum temperarea creșterii economice și scăderea consumului.
Eugen Rădulescu spune că nu există alternative reale la această ajustare fiscală. Continuarea creșterii bazate pe îndatorare ar putea duce la pierderea încrederii investitorilor și la blocarea finanțării externe. De aceea, sunt necesare atât creșterea veniturilor statului – inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale – cât și reducerea cheltuielilor publice.
În prezent, situația economică rămâne fragilă, cu un deficit încă mult peste limitele europene, o economie fără semne clare de revenire și tensiuni politice privind distribuirea costurilor ajustării.
Conflictele externe cresc riscurile
Războiul din Ucraina a ajuns în al cincilea an, fără o soluție apropiată, iar conflictul din Iran a dus la blocarea unei rute esențiale pentru transportul de hidrocarburi, Strâmtoarea Ormuz.
Pe fondul acestor tensiuni, numeroase state au fost nevoite să își majoreze semnificativ cheltuielile militare, ceea ce schimbă structura cererii la nivel global. În același timp, riscul combinat de recesiune și inflație a ajuns la cel mai ridicat nivel de după pandemie, chiar și fără o eventuală extindere a conflictelor.
Situația economică a României rămâne fragilă, pe fondul unui deficit bugetar ridicat care necesită finanțare constantă, atât din surse interne, cât și externe.
Deși există speranța că nu se va ajunge la o ruptură în coaliție, un astfel de scenariu ar avea consecințe grave. În primul rând, ar afecta imediat credibilitatea României în ansamblu, nu doar a guvernului.
Chiar dacă un nou guvern ar fi format rapid, acesta ar avea nevoie de timp pentru a recâștiga încrederea pierdută. În contextul actual, în care presiunile economice sunt deja mari, un astfel de interval de instabilitate ar putea avea efecte serioase, iar timpul nu mai permite întârzieri.
Dacă înainte de aderarea la UE, datoria publică era foarte redusă, sub 12% din PIB, în ultimii ani situația s-a deteriorat puternic. Deși au existat crize externe majore – financiară, pandemică sau energetică – Eugen Rădulescu consideră că deciziile interne au cântărit mai mult, în special creșterile accelerate de cheltuieli publice fără acoperire economică. Astfel, România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și la o datorie publică de peste 60% din PIB în 2025, cu costuri tot mai mari pentru plata dobânzilor.
Prețurile la carburanți cresc accelerat
După 20 de zile de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, românii plătesc deja cu peste un leu în plus pe litru, atât la motorină, cât și la benzină.
Motorina standard a trecut de 9 lei și jumătate, iar benzina se apropie de 9 lei.
Joi, Guvernul a aprobat continuarea schemei de ajutor prin care fermierii primesc înapoi o parte din acciza plătită la motorină – o schemă de ajutor de stat în valoare de 620 de milioane de lei. Vorbim de un sprijin de 2,7 lei pe litru.
Știm că pe masa Guvernului sunt mai multe scenarii – de exemplu, declararea unei situații de criză, care ar permite statului să ia măsuri temporare, precum plafonarea prețurilor sau reducerea accizelor, așa cum au făcut deja alte state europene – Ungaria, Croația și Slovenia.
În data de 16 martie 2026, Senatul a adoptat un proiect de modificare a legii responsabilităţii fiscal-bugetare iniţiat de Guvern. S-au înregistrat 76 voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 11 abţineri.
„În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendinţă de scădere suficientă şi de apropiere de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare”, prevede actul normativ.
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a fost adoptat, vineri, 20 martie, de plenul reunit al Parlamentului. S-au înregistrat 319 voturi pentru, 104 voturi împotrivă şi o abţinere.
De asemenea, a fost adoptat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, cu 314 voturi ”pentru”, 105 ”contra”, 12 abţineri, iar un parlamentar nu a votat.
