Putin a început să ceară bani pentru a continua războiul în Ucraina. Pe cine a pus să doneze pentru bugetul de apărare

Preşedintele rus este aşteptat să continue conflictul, început în februarie 2022, până când Moscova va securiza zonele rămase din regiunea estică Donbas care nu se află sub controlul său, potrivit Financial Times.

Cel puţin doi oameni de afaceri i-au spus lui Putin că sunt dispuşi să contribuie la bugetul de apărare după discuţiile de joi, a relatat publicaţia.

Se înţelege că Putin merge mai departe cu invazia după ce Ucraina a refuzat să se retragă unilateral din Donbas în timpul negocierilor recente intermediate de SUA.

Rusia va intra în contact cu SUA pentru o nouă rundă de discuţii privind un acord de pace de îndată ce condiţiile vor permite, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a spus că Rusia nu şi-a pierdut interesul pentru negocierile de pace, dar a adăugat că problemele-cheie – inclusiv cele teritoriale – nu au fost încă rezolvate.

Bugetul de apărare al Kremlinului a crescut cu 42%, ajungând anul trecut la 13,1 trilioane de ruble (121 miliarde de lire sterline), iar autorităţile au încercat să stabilizeze economia prin taxe.

Ministrul economiei, Maxim Reşetnikov, a declarat joi că Rusia ia în calcul o nouă taxă pe profituri excepţionale în acest an, dacă rubla continuă să se deprecieze. În 2023, Rusia a strâns 320 de miliarde de ruble (2,95 miliarde de lire) printr-o taxă unică de 10% aplicată unor companii mari.

În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA la 22% în încercarea de a colecta încă 600 de miliarde de ruble în trei ani, de la întreprinderile mici şi mijlocii.

Deficitul bugetar al Rusiei pentru ianuarie şi februarie a depăşit 90% din nivelul estimat pentru întregul an, pe fondul sancţiunilor SUA care au forţat Moscova să vândă petrol la preţuri semnificativ reduse.

Anterior, Putin a avertizat că firmele ruseşti şi guvernul ar trebui să adopte o abordare prudentă în privinţa modului de cheltuire a veniturilor suplimentare generate de creşterea preţurilor la petrol, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.

„Acum că preţurile exporturilor noastre tradiţionale cresc, dar pieţele sunt turbulente, poate exista tentaţia de a profita de situaţie”, le-a spus el liderilor de afaceri la Moscova.

Putin a adăugat că această tentaţie ar putea însemna risipirea veniturilor suplimentare, distribuirea lor sub formă de dividende sau, în cazul statului, majorarea cheltuielilor bugetare.

„Trebuie să rămânem prudenţi. Dacă pieţele se mişcă într-o direcţie astăzi, mâine se pot mişca în cealaltă”, a spus el.

„Este nevoie de un grad moderat de conservatorism şi de o abordare moderat conservatoare, atât în sectorul corporativ, cât şi în finanţele publice.”

Miercuri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Reuters că SUA condiţionează oferirea garanţiilor de securitate pentru un acord de pace de cedarea de către Kiev a întregii regiuni estice Donbas către Rusia.

Zelenski a declarat: „Orientul Mijlociu are cu siguranţă un impact asupra preşedintelui Trump şi, cred, asupra paşilor săi următori. Preşedintele Trump, din păcate, continuă să aleagă o strategie de a pune mai multă presiune pe partea ucraineană. Mi-aş dori foarte mult ca partea americană să înţeleagă că partea estică a ţării noastre face parte din garanţiile noastre de securitate.”