Președintele Nicușor Dan va participa, marți, 6 ianuarie, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coaliției de Voință” care are loc la Paris, la Palatul Élysée, a anunțat Administrația Prezidențială.
Această coaliție a fost înființată la începutul anului 2025, pentru sprijinirea Ucrainei și apărare împotriva Rusiei.
Numele ales pentru această alianță nu este întâmplător. „Coaliția de Voință” trebuie să amintească de sprijinul acordat Statelor Unite de forțele aliate în războiul din Irak din 2003. Atunci, 30 de state s-au reunit într-o așa-numită „coaliție a bunăvoinței”.
„Europa, în ansamblul său, nu a mai fost atât de puternică și unită de foarte mult timp.”
Astfel a descris Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit, eforturile diplomatice de a forma o „Coaliție a celor dispuși” pentru a proteja un potențial acord care să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, o sarcină care a devenit brusc urgentă după ce Donald Trump a luat Europa prin surprindere, lansând în mod unilateral negocieri cu Vladimir Putin.
Cine face parte din coaliție
Potrivit Euronews, bazele coaliției au fost fixate pe 17 februarie 2025, când Macron a convocat o mică reuniune a liderilor, ca reacție la o convorbire telefonică între Trump și Putin.
Câteva zile mai târziu, în 2 martie, în timp ce Europa se recupera după întâlnirea dezastruoasă pe care președintele Volodimir Zelenski o avusese în Biroul Oval, premierul britanice Keir Starmer a găzduit o a doua întâlnire a liderilor la Londra, cu o listă mai lungă de participanți.
La sfârșitul deliberărilor, prim-ministrul a declarat public nașterea unei „Coaliției de Voință”, condusă în comun de Marea Britanie și Franța.
Ulterior, un summit organizat la Paris a mărit și mai mult numărul participanților.
Pe lângă Macron, Starmer și Zelenski, summitul a reunit lideri din Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.
Turcia a trimis vicepreședintele său, Cevdet Yilmaz, în timp ce Australia și Canada au fost reprezentate de ambasadorii lor în Franța.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, António Costa, președintele Consiliului European, și Mark Rutte, secretarul general al NATO, au fost de asemenea prezenți, adăugând o dimensiune mai largă discuțiilor.
În total, 33 de delegații.
Starmer menționase anterior Japonia și Noua Zeelandă ca parte a coaliției, chiar dacă ambele națiuni nu au participat la recenta reuniune de la Paris.
Cine nu face parte din coaliție
Este clar că majoritatea participanților la coaliție sunt și membri ai Uniunii Europene, la care Ucraina dorește să adere într-o bună zi.
Există, însă, câteva excepții notabile.
Malta și Austria nu au participat până acum la întâlniri din cauza neutralității țărilor lor. În schimb, Irlanda, care este și ea neutră, a fost prezentă la Paris. „Suntem dispuși să facem tot ce ne stă în putință pentru a ajuta”, a declarat Micheál Martin, Taoiseach, în martie.
Ungaria și Slovacia sunt celelalte țări din UE care nu s-au alăturat coaliției. Acestea nu sunt neutre – ambele sunt, de fapt, membre NATO – dar sunt în dezacord puternic cu privire la abordarea Europei față de război. Ungaria și Slovacia se opun trimiterii de asistență militară în Ucraina, pe care o consideră o escaladare a conflictului.
Viktor Orbán și-a dus opoziția la un nou nivel și a blocat de două ori concluziile comune ale UE privind Ucraina, deși Slovacia a aprobat textul.
Elveția, un stat neutru de lungă durată, și cele șase țări balcanice au rămas, de asemenea, în afara discuțiilor.
