În acest timp, deși își exprimă îngrijoarea față de instabilitatea generată de ofensiva americano-israeliană, Franța, Marea Britanie, și Germania, se declară gata să-și ajute aliații din Golf, atacați cu înverșunare de Iran. În schimb, nici de această dată, Rusia nu sare să apere Teheranul, de la care a primit sprijin vital, pentru războiul din Ucraina.
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării: „Nu, dar nu vom intra în detalii despre ce vom face sau nu vom face. Vom merge atât de departe cât vă fi necesar pentru a promova interesele americane. Însă nu acționăm nechibzuit. Nu este nevoie să trimitem 200.000 de oameni acolo și să rămânem timp de 20 de ani”.
Pete Hegseth a adăugat că președintele Donald Trump este cel care va decide durata campaniei militare.
Pete Hegseth, secretarul american al Apărării: „Nu noi am început acest război, dar sub președintele Trump îl încheiem. Regimuri radicale precum cel din Iran, obsedate de deliruri islamiste cu tentă profetică, nu pot deține arme nucleare. Se pare că regimul care scanda „Moarte Americii” și „Moarte Israelului” a primit „Moarte din partea Americii” și „Moarte din partea Israelului””.
Gardienii Revoluției răspund sfidător avertismentelor americane.
General Ebrahim Jabari, comandant în IRGC: „Când am lovit bazele americane din regiune, în Kuweit, în Dubai, în Qatar, în Irak și în alte puncte îndepărtate, în Arabia Saudită, (americanii) și-au mutat avioanele, într-un număr considerabil, poate 70-80%, către Cipru. Îi vom face să fugă și de acolo”.
Majoritatea aliaților europeni ai Statelor Unite au avut o reacție ambivalentă față de ofensiva americano-israeliană din Iran. Franța și Marea Britanie au exprimat rezerve, iar Spania a condmanat categoric intervenția.
Jean Noel Barrot, mi nistrul francez al Apărării: „Asemenea operațiuni capătă legitimitate doar prin consultarea Consiliului de Securitate al ONU. Prelungirea indefinită a operațiunilor militare fără obiective clare poartă riscul unei spirale care ar trage Iranul și întreaga regiune într-o perioadă de instabilitate”.
15 aeronave americane au plecat de la bazele militare Morón și Rota, din sudul Spaniei, după ce guvernul spaniol de stânga a hotărât să nu permită folosirea bazelor pentru atacuri asupra Iranului. Cele două baze militare sunt operate în comun cu Statele Unite, dar se află pe teritoriu suveran spaniol.
Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei: „(Spania) este împotriva acestei intervenții militare nejustificate și periculoase. Toți ar trebui să ne opunem unui război inițiat fără autorizația Congresului SUA și a Consiliului de Securitate al ONU și care încalcă legislația internațională”.
O poziție mult mai nuanțată a avut cancelarul german.
Friedrich Merz, cancelar Germania: „Condamnarea încălcării legislației de către Iran și nici măcar sancțiunile extinse n-au avut efect de-a lungul anilor și deceniilor. Asta și pentru că nu am fost dispuși să ne apărăm interesele fundamentale prin forță militară. De aceea, acum nu e momentul să ținem predici partenerilor și aliaților noștri. În pofida tuturor rezervelor noastre, împărtășim multe dintre obiectivele lor, fără să fi fost capabili să le îndeplinim noi înșine”.
Franța și Marea Britanie s-au declarat solidare cu aliații din regiunea Golfului și sunt gata să le sară în ajutor. Previzibil, cu totul alta este poziția Rusiei care pierde al treilea aliat vital în decurs de 15 luni, după Siria și Venezuela.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Putem spune că suntem profund dezamăgiți în legătură cu faptul că, pe fondul informațiilor privind progrese semnificative în aceste negocieri, situația a degenerat totuși în agresiune deschisă”.
Concret însă, Kremlinul nu a ridicat un deget ca să apere regoimul islamist care i-a furnizat zeci de mii de drone ucigașe Shahed pentru a-și purta războiul din Ucraina. Încă și mai mult are de pierdut un alt aliat cheie al regimului fundamentalist de la Teheran – China, principalul client al petrolului iranian.
De aproape două decenii, China și Rusia au încercat să construiască o coaliție globală pentru a contracara puterea americana. Acum asistă neputincioase de pe margine în timp ce partenerii lor sunt dați la o parte unul câte unul, comentează ziarul britanic The Telegraph.
