Patru ani de război în Ucraina. Orașele distruse de Rusia și urmele unui conflict devastator, în imagini | GALERIE FOTO

Așadar, Rusia a provocat distrugeri masive ale orașelor și infrastructurii civile în numeroase regiuni ale Ucrainei. Cum rachetele balistice sau dronele kamikaze ale Moscovei au transformat orașe întregi în ruine sau le-au afectat sever infrastructura, clădirile și locuințele, milioane de oameni au fost forțați să fugă sau au fost înregistrate pierderi umane uriașe.

Iată care sunt orașe și localități ucrainene distruse aproape în totalitate de Armata Rusiei.

Mariupol, oraș portuar la Marea Azov cu aproape 450.000 de locuitori, a devenit simbolul cel mai dureros al războiului din Ucraina. Asediat complet din martie 2022, orașul a rezistat aproximativ 80 de zile unor bombardamente de o intensitate extremă — artilerie grea, aviație, rachete și nave de război au distrus între 80 și 90% din clădiri. Civilii au trăit luni întregi fără apă, gaz sau electricitate, îngropând morții în parcuri. Estimările ucrainene vorbesc despre peste 20.000 de civili uciși, numărul real putând fi însă niciodată stabilit cu exactitate.

Bătălia pentru Bahmut a fost unul dintre cele mai lungi și mai sângeroase conflicte din războiul ruso-ucrainean, desfășurată aproximativ între august 2022 și mai 2023.

Orașul, cunoscut anterior mai ales pentru producția de vinuri spumante, a ajuns simbolul rezistenței ucrainene, dar și al devastării totale prin lupte de uzură. Forțele ruse, în special grupul de mercenari Wagner condus de Evgheni Prigojin, au purtat lupte stradă cu stradă, casă cu casă, timp de luni întregi.

Ucraina a evacuat cea mai mare parte a civililor, dar a continuat să trimită trupe pentru a menține presiunea și a epuiza forțele inamice. Strategia era clară: cu cât rușii investeau mai mult în Bahmut, cu atât se slăbeau pe alte fronturi.

În mai 2023, Rusia a anunțat capturarea orașului, iar Wagner a arborat drapelul rus în centru. Prigojin a declarat victoria, dar a și criticat dur conducerea militară rusă pentru lipsa de sprijin, tensiuni care au culminat cu rebeliunea Wagner din iunie 2023.

Din punct de vedere fizic, Bahmut a fost practic ras. Estimările arată că peste 90% din clădiri au fost distruse sau grav avariate. Dintr-un oraș cu circa 70.000 de locuitori înainte de război, au mai rămas câteva sute de civili în timpul luptelor.

Pentru Ucraina, pierderea Bahmutului a fost dureroasă simbolic, dar armata ucraineană a reușit ulterior contraofensive parțiale în zonele din jur, fără a recuceri orașul.

Ambele orașe au suferit distrugeri masive. Infrastructura civilă, blocurile de locuințe și fabricile au fost lovite repetat de artilerie și aviație. Populația, care înainte de război număra zeci de mii de oameni, a fost în mare parte evacuată sau strămutată.

Pierderea celor două orașe a fost un moment dificil pentru Ucraina, dar armata ucraineană a evitat o catastrofă mai mare prin retrageri tactice la timp. Linia frontului s-a stabilizat ulterior în zona Bahmut–Kreminna, unde luptele au continuat cu intensitate mare.

Înainte de război, Severodonetsk era un oraș industrial activ, cu aproximativ 100.000 de locuitori. Bombardamentele rusești au vizat sistematic blocurile rezidențiale, spitalele, școlile și infrastructura de apă și electricitate. Până la retragerea ucraineană, estimările indicau că peste 70–80% din clădiri erau distruse sau grav avariate. Străzile erau pline de ruine, iar cei câțiva civili rămași trăiau în subsoluri fără apă curentă, electricitate sau hrană suficientă. Complexul chimic Azot, unde s-au refugiat sute de civili și luptători ucraineni în fazele finale ale bătăliei, a fost și el lovit repetat.

Orașul Lysychansk de pe malul înalt al râului a suferit un destin similar. Poziția sa geografică l-a făcut o țintă constantă pentru artileria rusă, care a bombardat continuu podurile, drumurile de acces și cartierele rezidențiale. Până la retragerea ucraineană din iulie 2022, orașul arăta ca o ruină. Clădirile cu etaje erau scheletele lor de beton, iar infrastructura era complet nefuncțională.

Marinka, din regiunea Donețk, a fost unul dintre cele mai devastate orașe din întregul război, iar povestea sa este poate cel mai clar exemplu al tacticii ruse de distrugere totală înainte de cucerire. Spre deosebire de Severodonetsk sau Bakhmut, Marinka nu a căzut printr-o bătălie de câteva luni. A fost erodată încet, ani de zile. Din 2022, bombardamentele s-au intensificat dramatic, cu artilerie grea, aviație și drone lovind sistematic fiecare stradă, fiecare bloc. Forțele ruse avansau literalmente metru cu metru, clădire cu clădire.

În decembrie 2023, Rusia a anunțat cucerirea orașului. Dar ceea ce a cucerit era practic nimic. Imagini din satelit și reportaje de la fața locului au arătat că orașul fusese șters de pe hartă în proporție de aproape 100%. Nu mai existau clădiri intacte. Totul era ruine, moloz și cratere. Unii analiști militari au descris Marinka drept cel mai distrus oraș din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, o afirmație greu de contrazis uitându-te la imaginile aeriene.

Înainte de război, Marinka avea în jur de 10.000 de locuitori. 

Irpin a fost distrus rapid, în primele săptămâni ale războiului, și apoi recucerit de Ucraina.

Era un oraș-dormitor prosper la nord-vest de Kiev, cu aproximativ 60.000–70.000 de locuitori, popular printre familiile cu venituri medii care lucrau în capitală. Era cunoscut pentru parcuri, zone verzi și un standard de viață decent.Invazia din februarie–martie 2022.

Când forțele ruse au avansat spre Kiev dinspre Belarus și Rusia, Irpin s-a aflat direct în calea coloanelor blindate. Orașul a devenit un punct strategic crucial, pentru că controlul său însemna acces spre Kiev. Luptele au fost extrem de violente, cu bombardamente de artilerie, tiruri de mortiere și lupte stradă cu stradă. Cartiere întregi au fost distruse, blocuri rezidențiale au ars, case individuale au fost demolate de obuze.

Harkov este un caz aparte în acest război, pentru că este al doilea oraș ca mărime din Ucraina, nu a fost cucerit, dar a suferit și continuă să sufere distrugeri masive prin bombardamente sistematice. Având o populație majoritară rusofonă și o identitate profund legată de spațiul sovietic. Mulți credeau că rușii vor fi primiți cu neutralitate sau chiar simpatie. Nu a fost deloc așa.

Neputând cuceri orașul, Rusia a trecut la distrugerea lui de la distanță. Harkov a fost bombardat aproape zilnic cu rachete, artilerie, bombe ghidate și drone. Orașul se află la doar 30–40 de kilometri de granița cu Rusia.

Orihiv este unul dintre cele mai distruse orașe din Ucraina, deși numele său a ajuns mult mai rar în știrile internaționale comparativ cu Bahmut sau Mariupol.

Orihiv este un oraș mic din regiunea Zaporojie, cu aproximativ 14.000–15.000 de locuitori înainte de război. Importanța sa strategică vine din poziția geografică: se află pe unul dintre axele principale spre Melitopol și spre coridorul terestru care leagă Rusia de Crimeea.

Orihiv a ajuns în centrul atenției militare în contextul contraofensivei ucrainene din vara lui 2023. Forțele ucrainene au folosit zona ca punct de plecare pentru tentativele de spargere a liniilor rusești spre sud, în direcția Tokmak și mai departe spre Melitopol. Rusia a răspuns cu bombardamente masive și sistematice asupra orașului.

Imaginile din satelit și reportajele jurnaliștilor care au reușit să ajungă în zonă au arătat un oraș transformat în ruine. Estimările indicau că între 80 și 90% din clădiri erau distruse sau grav avariate. 

Din cei aproximativ 14.000–15.000 de locuitori, marea majoritate au fugit. În perioadele de bombardamente intense, în oraș mai rămâneau câteva sute de civili, în special bătrâni care nu au vrut sau nu au putut să plece.