Uniunea Europeană limitează fluxul de informaţii confidenţiale către Ungaria, iar liderii se reunesc în grupuri mai restrânse — în contextul în care prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat cu privire la suspiciunile de lungă durată conform cărora guvernul lui Viktor Orbán ar împărtăşi informaţii cu Rusia, relatează POLITICO.
Totuşi, nu va exista nicio reacţie oficială a UE la această nouă serie de acuzaţii, din cauza impactului pe care l-ar putea avea asupra alegerilor din Ungaria din 12 aprilie, potrivit celor cinci diplomaţi şi oficiali europeni care au vorbit pentru POLITICO despre faptul că sunt îngrijoraţi de riscul ca Budapesta să divulge informaţii sensibile Kremlinului.
„Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova despre şedinţele Consiliului UE în cele mai mici detalii nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris duminică pe X prim-ministrul polonez Donald Tusk, care l-a susţinut pe liderul opoziţiei maghiare Péter Magyar în alegeri. „Avem suspiciuni în acest sens de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar când este strict necesar şi spun doar cât este necesar.”
Sâmbătă, Washington Post a notat că guvernul lui Orbán a menţinut contacte strânse cu Moscova pe tot parcursul războiului din Ucraina, iar ministrul de externe Péter Szijjártó (foto, stânga) a folosit pauzele din timpul reuniunilor cu alte ţări membre pentru a-l informa pe omologul său rus, Serghei Lavrov.
Îngrijorările legate de faptul că Ungaria ar transmite informaţii direct către Moscova au stat la baza apariţiei unor formate restrânse cu lideri care împărtăşesc aceeaşi viziune, în locul organizării de reuniuni cu toţi cei 27 de membri ai UE, a declarat unul dintre oficialii guvernamentali europeni, căruia, la fel ca şi altora menţionaţi în acest articol, i s-a garantat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre chestiuni sensibile.
„În ansamblu, statele membre mai puţin loiale reprezintă principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomaţiei europene relevante se desfăşoară acum în diverse formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat oficialul.
Cifrele se referă la numărul de lideri europeni din grup. Alianţa Weimar cuprinde Franţa, Germania şi Polonia. NB8 reprezintă cele opt ţări din zona nordică şi baltică. JEF este Forţa Expediţionară Comună a 10 naţiuni din Europa de Nord.
„Fake news”
Fostul ministru de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, care a participat frecvent la reuniunile Consiliului la care era prezent Szijjártó, a declarat pentru POLITICO că a fost avertizat încă din 2024 că partea maghiară ar putea transmite informaţii Rusiei şi că el şi omologii săi au limitat informaţiile pe care le împărtăşeau atunci când acesta era prezent.
Chiar înaintea unui summit crucial al NATO la Vilnius în 2023, reprezentanţii au decis să excludă delegaţia de la Budapesta din discuţiile sensibile, a spus Landsbergis.
„Discutam doar în termeni formali, iar ulterior ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele realizabile ale summitului”, a spus el.
Grupul celor Nouă de la Bucureşti, un club al ţărilor de pe flancul estic al alianţei militare, ar fi luat în considerare excluderea Budapestei din acest format în anul următor, din cauza eşecului de a ajunge la un acord privind sprijinul pentru Ucraina.
Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat pentru POLITICO că ştirile din weekend erau „fake news” concepute ca „o reacţie disperată la faptul că [partidul lui Orbán] Fidesz câştigă teren în campania electorală. Dar poporul maghiar nu se va lăsa înşelat.”
La rândul său, Szijjártó a respins conţinutul articolului din Washington Post şi a acuzat mass-media că promovează „teorii ale conspiraţiei mai absurde decât orice s-a văzut până acum”.
Ar putea fi ţinute secrete mai multe informaţii în contextul noilor acuzaţii, a declarat unul dintre diplomaţi. „Există argumente în favoarea clasificării informaţiilor şi documentelor din partea UE”, a spus diplomatul. Deşi utilizarea statutului de informaţii clasificate „nu este o soluţie miraculoasă”, aceasta ar putea „servi ca factor de descurajare împotriva scurgerilor de informaţii şi a transmiterii de informaţii sensibile către terţi. De asemenea, ar face ca anchetele să se desfăşoare mai automat.”
Fără surprize
Cei cinci diplomaţi au declarat că nu au fost surprinşi de ştiri, dar că orice răspuns oficial va depinde de realegerea lui Orbán în aprilie. În ciuda faptului că se află în urma Tisza în sondaje, premierul maghiar a declarat vineri că ar putea „cu siguranţă” să-şi asigure un nou mandat.
„Subminează încrederea, cooperarea şi integritatea Uniunii Europene”, a spus un al doilea diplomat referitor la acuzaţii. „Este o situaţie deplorabilă. Dacă rămâne după alegeri, cred că UE trebuie să găsească modalităţi de a aborda această problemă într-un alt mod.”
Un altul a avertizat că, indiferent ce vor face UE şi liderii săi, Orbán va folosi acest lucru în favoarea sa în campanie. „Nu cred că cineva este dornic să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie”, au spus ei.
În ciuda consensului general privind ameninţarea reprezentată de Rusia, un al patrulea diplomat a subliniat că informaţiile privind discuţiile dintre lideri şi miniştrii de externe sunt publicate în mod obişnuit în presă şi că acestea se desfăşoară adesea într-un format fără restricţii, ceea ce înseamnă că liderii nu îşi lasă telefoanele în afara sălii pentru a reduce la minimum riscul de supraveghere. Totuşi, imaginea unui guvern al UE care colaborează atât de strâns cu un stat ostil rămâne extrem de delicată din punct de vedere politic.
„Faptul că ministrul de externe al Ungariei, un prieten apropiat al lui [ministrul rus de externe] Serghei Lavrov, a raportat ruşilor practic minut cu minut de la fiecare reuniune a UE este o trădare flagrantă”, a declarat Magyar la un miting electoral în weekend. „Acest om nu numai că şi-a trădat propria ţară, ci şi Europa.”
Acuzaţiile vin în contextul în care susţinătorii străini ai lui Orbán se îndreaptă spre Budapesta pentru a-l ajuta în campania electorală din ultima etapă a alegerilor. Preşedintele polonez Karol Nawrocki — un rival politic al lui Tusk — va participa la evenimente luni, în timp ce vicepreşedintele SUA, JD Vance, va sosi cu avionul înainte de votul de luna viitoare.
Orbán a refuzat să aprobe împrumuturile de 90 de miliarde de euro atât de necesare pentru Ucraina la Consiliul European de vineri, stârnind o reacţie furioasă din partea celorlalţi lideri.
„Nu ar fi surprinzător dacă acest lucru s-ar dovedi a fi adevărat”, a declarat un al cincilea diplomat al UE cu privire la aceste acuzaţii. „Ungaria este de mult timp aliatul [preşedintelui rus Vladimir] Putin în cadrul UE şi continuă să saboteze securitatea europeană. Suma de 90 de miliarde de euro blocată este pur şi simplu cel mai recent exemplu al acestui tipar.”
