BCE a înregistrat un succes remarcabil anul trecut, devenind singura bancă centrală importantă care a atins ţinta de inflaţie, chiar dacă taxele vamale americane, războiul de la graniţa estică a UE, vânzarea de mărfuri chinezeşti la preţ de dumping şi creşterea preţurilor alimentelor au menţinut incertitudinile excepţional de ridicate.
Simkus a argumentat că turbulenţele politice, care au început odată cu pandemia, în 2020, şi includ de asemenea invadarea Ucrainei de către Rusia, vor persista probabil şi ar putea afecta inflaţia în zona euro, potenţialul de creştere şi dobânzile.
„Vorbim destul de puţin despre SUA, dar politicile lor ne afectează, în special pe frontul comercial. Avem vecini în est şi riscul de acolo este al unui caracter diferit: este o ameninţare a unei agresiuni militare”, a declarat, într-un interviu acordat Reuters, Gediminas Simkus, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei.
Temeri ale statelor baltice
Statele baltice (Lituania, Estonia şi Letonia), odată parte a Uniunii Sovietice, şi-au exprimat de mult timp temerile privind o posibilă agresiune a Rusiei, citând atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare şi incursiunile dronelor şi ale avioanelor de luptă.
BCE ar trebui să se asigure că distribuţia de numerar şi sistemele de plăţi sunt reziliente la acest tip de riscuri, iar politica monetară este suficient de flexibilă, a explicat Simkus. Acesta a adăugat: „Este evident că dacă te confrunţi cu un risc militar sporit, numerarul este ceva pentru care s-ar putea lupta oamenii, şi trebuie să fii extrem de eficient”.
Tot în contextul riscurilor, a spus oficialul lituanian, BCE ar trebui să se asigure că băncile sunt pregătite pentru schimbările climatice.
În viitorul apropiat, treaba BCE e simplă, a argumentat Simkus, iar politica monetară nu se va modifica la următoarea reuniune din 4 februarie, micile fluctuaţii ale inflaţiei în jur de 2% fiind normale. Dar există puţină incertitudine dincolo de acest interval, a avertizat el.
Deciziile viitoare privind dobânzile
„Cred pe deplin că există şanse egale ca următoarea noastră decizie, oricând va veni, este fie o creştere ori o reducere a dobânzilor”, a declarat Simkus, respingând astfel afirmaţiile Isabelei Schnabel, membră a Board-ului BCE, care se aşteaptă la o eventuală majorare a dobânzilor.
Pieţele financiare nu preconizează la o modificare a dobânzilor anul acesta.
Volatilitatea ar putea pune presiune pe BCE să acţioneze rapid, dar realitatea este că însăşi economia este mai puţin reactivă la şocuri iar previziunile deseori subestimează ameninţările. , a afirmat Simkus.
Aceasta este în special adevărat într-o eră a fricţiunilor comerciale, taxele vamale având un impact mai redus, indirect, asupra inflaţiei, afectând întâi creşterea şi transformând mai lent economia. „Voi analiza cu atenţie activitatea economică, astfel încât să evaluez dacă va fi nevoie de o schimbare de direcţie. Aceste şocuri afectează creşterea mai rapid, în timp ce efectul asupra inflaţiei necesită timp”, a declarat oficialul BCE.
