Având în vedere riscul unui război de amploare cu Rusia și pierderea încrederii în Statele Unite ca partener de securitate complet de încredere, liderii și militarii europeni ar trebui să privească mai atent către o țară care, de ani de zile, a plecat de la premisa că, în caz de atac, va trebui să se apere în mare măsură singură: Finlanda.
Editorialistul Bloomberg Liam Denning a analizat modul în care Finlanda se pregătește pentru un posibil conflict cu Rusia și consideră că alte state europene ar trebui să îi studieze modelul.
• Finlanda este o țară cu mai puțin de șase milioane de locuitori. Timp de decenii a încercat să mențină un echilibru diplomatic între Est și Vest. În 2023, la un an după declanșarea războiului ruso-ucrainean pe scară largă, Finlanda a devenit membru NATO.
• Împreună cu Suedia, un alt stat recent intrat în NATO, Finlanda a contribuit la închiderea unei breșe în apărarea Alianței în nordul Europei. Deși are o populație relativ mică, Finlanda dispune de o rezervă militară considerabilă: armata mobilizată poate ajunge la aproximativ 280.000 de militari, iar rezerva totală este estimată la aproximativ 900.000 de persoane (date din septembrie 2025). Aceasta este mai mare decât în Germania și Marea Britanie. De asemenea, cheltuielile pentru apărare pe cap de locuitor sunt peste media europeană.
• Baza sistemului de apărare finlandez este serviciul militar obligatoriu și o rețea extinsă de adăposturi civile, pe care multe țări europene le considerau până de curând relicve ale trecutului. Serviciul militar funcționează și ca un element de coeziune socială. „Intră într-un bar și întreabă: «Cine știe să tragă cu arme antitanc?» Se vor ridica toți bărbații”, spune Oskari Jaakkola, rezervist cu grad de locotenent.
• În timp ce alte state renunțau la echipamente militare, Finlanda le cumpăra la prețuri avantajoase. În 2002, Germania a vândut Finlandei 124 de tancuri Leopard considerate excedentare pentru mai puțin de un milion de euro fiecare. Astăzi, un tanc nou poate costa în jur de 12 milioane de euro.
• În timpul exercițiilor militare, armata finlandeză se pregătește pentru operațiuni de amploare, nu doar pentru conflicte locale. Militarii sunt sceptici față de ideea că noile tehnologii, precum dronele, ar schimba radical războiul. În opinia lor, Ucraina folosește dronele în mare parte pentru a compensa lipsa infanteriei și a echipamentelor grele. Deși și Finlanda dezvoltă astfel de tehnologii, strategia sa de apărare se bazează în primul rând pe lupta pe propriul teritoriu: în condiții de zăpadă, păduri dense, distanțe mari și infrastructură dificilă.
• Finlanda implică în apărarea națională nu doar armata, ci și structuri civile. În țară există organizația voluntară „Casa Soldatului”, care sprijină militarii și organizează activități pentru ei. Bloomberg descrie cum, în timpul exercițiilor militare, „bunici voluntare finlandeze” din această organizație pregătesc cafea și gogoși pentru soldați. „Când securitatea țării depinde de faptul că în fiecare an aproximativ 24.000 de tineri sunt chemați la serviciul militar și trimiși în zonele arctice, sentimentul de sprijin – senzația de acasă – devine mai mult decât un gest de bunătate. Este o resursă strategică”, scrie Liam Denning.
