Cancelarul Friedrich Merz a avertizat asupra unei îndepărtări de durată a Statelor Unite faţă de Europa şi a spus că europenii trebuie să se pregătească pentru o „schimbare fundamentală în relaţia transatlantică”.
Declaraţiile au fost făcute sâmbătă, la o reuniune a CSU, partidul partener din Munchen al creştin-democraţilor germani, relatează Le Figaro.
„Deceniile de Pax Americana s-au încheiat în mare parte pentru noi, în Europa, şi pentru noi, în Germania”, a declarat el de la tribună, potrivit declaraţiilor relatate de Tagesspiegel.
„Pax Americana” („pace americană” în latină) se referă la ordinea mondială stabilită după al Doilea Război Mondial şi bazată în special pe relaţia transatlantică. În centrul acestui sistem se află alianţa militară NATO, în cadrul căreia Statele Unite joacă un rol preponderent pentru a garanta securitatea aliaţilor lor europeni.
Această „Pax Americana” „nu mai există aşa cum o cunoaştem”, a declarat Friedrich Merz, al cărui obiectiv este „menţinerea alianţei NATO cât mai mult timp posibil”.
Potrivit cancelarului german, tentaţia izolaţionistă americană nu este doar un fenomen trecător care va dispărea după preşedinţia Trump. „Nimeni nu crede că este vorba doar de un fenomen pe termen scurt”, a spus el. „Trump nu a apărut peste noapte” şi situaţia ar putea deveni „şi mai dificilă cu succesorul său”, a avertizat el.
În faţa acestei rupturi geopolitice, Friedrich Merz îi îndeamnă pe europeni să-şi garanteze propria securitate fără a aştepta prea mult de la americani. „Americanii îşi apără acum foarte bine propriile interese, iar acest lucru nu poate însemna altceva decât că şi noi trebuie să ne apărăm interesele”, a continuat el.
Iar asta trebuie să se întâmple în condiţiile în care, a avertizat cancelarul, Rusia este mai ameninţătoare ca niciodată. „Putin nu se opreşte”, a spus el. „Şi dacă Ucraina cade, atunci nu se va opri”, a continuat Merz, reamintind că Putin doreşte să restabilească Uniunea Sovietică în vechile sale graniţe, o politică care reprezintă o ameninţare directă pentru forţele armate „ale ţărilor care aparţineau odinioară acestui imperiu” şi care sunt, unele dintre ele, membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, precum Estonia, Letonia şi Lituania, potrivit News.ro.
Cancelarul german nu a comentat nimic despre negocierile viitoare dintre europeni, ucraineni şi americani din zilele următoare, pe care le va găzdui la Berlin.
