Lecția estonă pentru noi

Conform European Pravda, Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KAPO) l-a reținut marți pe bloggerul pro-Kremlin Oleg Besedin, sub acuzația că desfășura activități nonviolente îndreptate împotriva Republicii Estonia și că a încălcat sancțiunile internaționale. Potrivit autorităților estoniene, Besedin ar fi colaborat cu persoane care acționează în interesul serviciilor de informații rusești și ar fi participat la operațiuni de influențare a informației din Rusia de la începutul invaziei din Ucraina.

„Amenințările la adresa securității naționale generate de activitățile lui Besedin au fost deja menționate în rapoartele noastre anuale și în declarațiile publice”, a declarat Taavi Narits, director adjunct al KAPO. Besedin este, totodată, suspectat că a distribuit repetat conținut din canale media rusești care fac obiectul sancțiunilor Uniunii Europene, ceea ce constituie o încălcare a reglementărilor internaționale. Procurorul general Taavi Pern a subliniat că, în Estonia, orice activitate nonviolentă care dăunează independenței, suveranității sau integrității teritoriale a țării este considerată infracțiune de stat. Participarea activă la operațiunile de influență rusești este, de asemenea, pedepsită.

Arestarea lui Besedin a fost confirmată marți de Oleg Ivanov, fost membru al partidului pro-Kremlin Koos. Ivanov a declarat, într-un mesaj video postat pe Facebook, că aproximativ 20 de ofițeri KAPO au fost implicați în percheziția desfășurată în studioul lui Besedin. Grupul de Facebook „People of Tallinn”, administrat de Besedin, a fost blocat, iar canalul său de YouTube nu mai apare în căutările online. Ivanov, care a fugit în Rusia în 2024, a adăugat că aceste platforme au fost ultimele din Estonia care permiteau exprimarea unor opinii diverse, deși, în realitate, pe ele se regăseau doar vederi pro-Kremlin.

În timp ce în Estonia, stat membru al Uniunii Europene și al NATO, autoritățile au luat măsuri ferme împotriva propagandiștilor pro-Kremlin, în Republica Moldova aceștia rămân în mare parte liberi să își desfășoare activitățile, fără a fi cercetați penal pentru acțiunile lor; ba mai mult, unii fac parte chiar din Legislativ. Această diferență în abordarea autorităților estone față de cele din Moldova subliniază atât realitățile politice diferite din fiecare țară, dar și gradul de siguranță pe care fiecare stat reușește să îl asigure.

Estonia, cu o securitate internă consolidată și un cadru juridic bine pus la punct, a demonstrat că nu tolerează activitățile care pot submina independența și suveranitatea sa. Aceasta este o lecție valoroasă pentru toate statele din regiune, mai ales pentru Republica Moldova, care trebuie să fie mult mai vigilentă și mai fermă în protejarea securității interne de tentative subversive destabilizatoare.

În final, o securitate reală nu înseamnă doar apărarea teritoriului și a frontierelor fizice, ci și protejarea integrității informaționale. În contextul actual, în care războiul informațional devine o formă tot mai frecventă de atac, statele trebuie să investească în instrumente legislative și operaționale care să prevină infiltrarea propagandei străine și să asigure o reacție rapidă și eficientă atunci când interesele naționale sunt puse în pericol. Dacă Estonia, un stat cu aproximativ 1,3 milioane de locuitori, aflat la graniță directă cu Rusia, se poate apăra, atunci poate și Republica Moldova, cu 2,3 milioane de locuitori și protejată la est de Ucraina eroică.