Executivul de la Chișinău a aprobat inițierea procedurii de închidere a Centrului Rus de Știință și Cultură. Decizia vine pe fundalul tensiunilor crescânde dintre Republica Moldova și Federația Rusă, acuzată de autoritățile moldovenești că desfășoară acțiuni de război hibrid pe teritoriul statului.
Analistul politic Ion Tăbârță a explicat că această decizie este una firească, având în vedere modul în care centrul și-a depășit pretinsul rol cultural inițial.
„Centrul Cultural Rus de la Chișinău, care trebuia să dezvolte relațiile culturale, s-a transformat într-un element al războiului hibrid al Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia este una logică”, a explicat Tăbârță, în cadrul unui interviu acordat pentru Radio Chișinău.
Expertul a adăugat că reacția Guvernului vine în contextul mai larg al incidentelor cu drone rusești căzute pe teritoriul statului, pe care Moscova le-a negat de fiecare dată.
„Știm foarte bine că hotărârea a fost luată după ce drone rusești sau alte obiecte zburătoare au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, iar Federația Rusă nu a acționat în privința acestui fapt. Dimpotrivă, a negat cu vehemență că ar fi fost implicată”, a amintit Tăbârță.
În opinia sa, măsura reprezintă un răspuns ferm la atitudinea ostilă a Moscovei.
„Este o modalitate de răspuns a Guvernului de la Chișinău față de politicile ostile, impertinente ale Federației Ruse față de Republica Moldova”, a adăugat analistul politic.
Kremlinul a criticat decizia Guvernului moldovean, acuzând Chișinăul că adoptă o „linie de antagonizare deplină” și „respinge tot ceea ce ține de Rusia”.
„Este foarte rău și putem doar să regretăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, pentru agenția TASS.
Centrul Rus de Știință și Cultură, administrat direct de Ambasada Federației Ruse, este finanțat de agenția guvernamentală Rossotrudnicestvo, aflată sub autoritatea directă a președintelui rus și inclusă pe listele de sancțiuni internaționale. Uniunea Europeană consideră această instituție principalul instrument prin care Kremlinul promovează influența hibridă și ideologia „Russkii mir” („Lumea rusă”) în spațiul post-sovietic.
Proiectul de denunțare a acordului urmează să fie examinat și votat de Parlamentul Republicii Moldova, înainte de a fi promulgat de președintă.
