Horaţiu, Dorian şi Alexandru Potra au pe numele lor emise mandate de arestare în lipsă şi au fost urmăriţi internaţional pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.
Inquam Photos / George Călin
Horaţiu Potra, dar şi fiul şi nepotul său, au ajuns, vineri, sub escortă, la sediul Curţii de Apel Bucureşti.
Ei apar în faţa magistraţilor care discută mandatele de arestare în lipsă emise pe numele lor.
Joi seară, cei trei au fost duşi în arest, după ce au fost aduşi în ţară cu o aeronavă din Dubai.
Horaţiu Potra, prins în dubai în luna septembrie, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede.
Inquam Photos / George Călin
În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe.
Horaţiu Potra a fost trimis în judecată, alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi, acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
Întâlnirea „clandestină” dintre Călin Georgescu și mercenarul Horațiu Potra
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra.
Inquam Photos / George Călin
Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceştia menţionează că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arată că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Eforturi rusești de a bloca extrădarea lui Horațiu Potra din Dubai
În urmă cu trei săptămâni, ”The Guardian” relata că persoane de origine rusă apropiate de Kremlin încercau să oprească extrădarea lui Potra din Dubai.
Potrivit publicaţiei, efortul de a bloca extrădarea sa ar fi fost coordonat de Igor Spivak, şeful Societăţii Ruse pentru Orientul Mijlociu — un grup cu legături strânse cu Ministerul de Externe al Rusiei — şi de Igor Kalinin, un intermediar rus născut în Republica Moldova, care a fugit la Moscova şi recrutează moldoveni pentru a lupta în Ucraina alături de forţele ruse.
Publicația mai menţiona că nivelul implicării directe a Moscovei în această afacere rămâne neclar.
O sursă cu cunoştinţe directe despre situaţie a declarat că autorităţile ruse au ”dat undă verde” lui Spivak şi Kalinin să intervină în încercarea de a obţine eliberarea lui Potra, notează The Guardian.
Christiana Mondea şi Şerban Moga, avocaţii lui Horaţiu Potra, dar şi ai fiului şi nepotului acestuia, au negat orice implicare a Rusiei în extrădarea familiei Potra, precum şi faptul că aceştia ar avea ”avocaţi ruşi”.
”Pot să vă confirm cu toată sinceritatea posibilă că nu există nicio implicare a Rusiei în povestea asta cu Dubai, România, extrădare, dosar penal. Suntem doar eu şi colegul meu Moga”, afirma Mondea.
Întrebată de ce a fost Horaţiu Potra fugar atâta timp şi de ce a hotărât să vină în România abia acum, după ce a fost prins de autorităţile arabe, Mondea a răspuns că cei trei suspecţi ”erau deja în Dubai la momentul la care a fost emis mandatul de arestare în România” şi că ”nici măcar în ceea ce priveşte măsura luării arestului, ei nu au fost citaţi corespunzător”.
La rândul său, avocatul Şerban Moga afirma că au fost discuţii la nivelul procuraturii din Dubai aşa încât clientul său să vină de bunăvoie în România pentru a participa la proces.
Avocatul preciza că este ”o chestiune de câteva zile sau de câteva săptămâni” până când Potra – pe al cărui nume a fost emis un mandat de arestare în lipsă – va reveni în România.
