Guvernul a aprobat, vineri, prin memorandum, semnarea Convenţiei de înfiinţare a unei Comisii Internaţionale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina.
Conform unui comunicat al Executivului, această comisie, structură independentă în cadrul Consiliului Europei, cu personalitate juridică internaţională, va decide asupra cererilor de despăgubire pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate prin fapte internaţionale ilicite comise de Federaţia Rusă în sau împotriva Ucrainei.
Comisia va analiza faptele din perioada conflictului
„Domeniul de aplicare temporal acoperă cererile pentru faptele internaţionale ilicite săvârşite începând cu 24 februarie 2022, cu posibilitatea extinderii pentru faptele comise începând cu 20 februarie 2014″, precizează sursa citată.
Sediul Comisiei va fi într-un stat parte la Convenţie, iar un birou al acesteia va funcţiona în Ucraina.
Structura Comisiei va include: Adunarea – organul decizional suprem, format din reprezentanţii tuturor membrilor, care adoptă deciziile cu majoritate de 2/3 din voturile exprimate; Consiliul – asigură conducerea executivă, numeşte comisarii, înfiinţează Colegiile de comisari şi adoptă regulamente, având 9 – 15 membri, cu rotaţie la trei ani; Colegiile de comisari – examinează cererile de despăgubire şi propun recomandări Consiliului, în condiţii de independenţă, imparţialitate şi expertiză multidisciplinară; Secretariatul – condus de directorul executiv, care gestionează operaţiunile curente; Comitetul financiar – organ consultativ pentru stabilirea bugetului şi a contribuţiilor membrilor, arată Executivul.
Este stabilită şi procedura de soluţionare a cererilor. Colegiile de comisari formulează recomandări către Consiliu, Consiliul poate aproba, retrimite sau transmite cazul unui Comitet ad-hoc de revizuire, iar decizia finală este adoptată de Adunare, dacă este necesar. Deciziile finale sunt obligatorii şi nu fac obiectul apelului.
Finanţarea Comisiei depinde de aderarea Federaţiei Ruse
„Până la aderarea Federaţiei Ruse la Convenţie, activitatea Comisiei va fi finanţată din contribuţiile anuale ale membrilor şi din contribuţii voluntare. După aderarea Rusiei, aceasta va prelua costurile activităţii Comisiei. Membrii (exclusiv Federaţia Rusă) nu sunt obligaţi să finanţeze despăgubirile. După înfiinţarea Comisiei, directorul executiv va coordona transferul activităţii Registrului daunelor pentru Ucraina către Comisie, asigurând continuitatea operaţiunilor”, mai arată sursa citată.
Convenţia are o durată minimă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire cu până la cinci ani, şi poate înceta dacă scade numărul părţilor sau dacă fondurile devin insuficiente. Ea va intra în vigoare dacă cel puţin 25 de semnatari îşi dau consimţământul şi dacă contribuţiile lor cumulate la bugetul Registrului daunelor pentru 2025 reprezintă cel puţin 50% din bugetul total pe 2025 al Registrului.
Convenţia va fi semnată de ministrul afacerilor externe sau de un alt demnitar cu depline puteri, în conformitate cu art. 17 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele.
ONU cere tragerea la răspundere a Rusiei
„Toate prevederile mandatului României, stabilite prin Memorandumul nr. G2/162 din 28 februarie 2025, sunt integrate în textul Convenţiei, incluzând independenţa şi imparţialitatea deciziilor, repartizarea echilibrată a contribuţiilor şi raportarea la hotărârile instanţelor internaţionale”, mai menţionează Executivul.
ONU a adoptat, în noiembrie 2022, Rezoluţia A/RES/ES-11/5, prin care Federaţia Rusă trebuie trasă la răspundere pentru încălcările dreptului internaţional în sau împotriva Ucrainei şi trebuie să repare prejudiciile cauzate. În 2023 a fost înfiinţat Registrul daunelor pentru Ucraina, prima etapă a unui mecanism internaţional de despăgubire.
România a votat în favoarea rezoluţiei şi a participat activ la negocieri, inclusiv prin aderarea la Acordul parţial extins privind Registrul daunelor pentru Ucraina (Legea nr. 75/2024), a mai precizat Guvernul.
