Totul va depinde în mare măsură de angajamentele concrete pe care le va face într-un discurs de referință privind strategia atomică a Franței, programat luni și susținut din peninsula atlantică unde sunt bazate submarinele nucleare ale țării.
După decenii în care s-au aflat sub umbrela nucleară americană, guvernele europene — în special la Berlin și Varșovia — privesc tot mai favorabil ideea ca Parisul să utilizeze cel mai mare arsenal nuclear din Europa de Vest pentru a juca un rol mai important în protejarea securității continentului.
Aceste state vor urmări cu atenție cât de departe va merge Macron în discursul său. În contextul în care războiul din Ucraina intră în al cincilea an, iar îngrijorările privind fiabilitatea președintelui american Donald Trump ca aliat persistă, europenii vor angajamente concrete, nu doar retorică.
Marea întrebare este însă cât de mult dintr-o nouă arhitectură nucleară europeană poate fixa realist Macron, în condițiile în care partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen și sceptic față de NATO, conduce în primele sondaje pentru alegerile prezidențiale din 2027.
Oficiali europeni, militari și diplomați citați de POLITICO și-au exprimat speranța că Macron va propune măsuri substanțiale. Un înalt oficial guvernamental din UE a declarat că are „mari speranțe”, iar un ofițer militar european a anticipat „o schimbare majoră”.
Discursul va arăta dacă Macron este dispus să facă pași pe care Adunarea Națională i-ar putea anula cu dificultate dacă ar ajunge la putere. Doar măsurile cele mai ambițioase — cum ar fi desfășurarea de avioane de luptă Rafale capabile să transporte arme nucleare în alte state europene sau staționarea focoaselor nucleare franceze în afara țării — ar fi greu de reversat fără a afecta credibilitatea Franței.
„Se pare că președintele are o dorință reală de a angaja Franța într-un proiect pe care Adunarea Națională nu l-ar putea anula dacă ar ajunge la putere”, a declarat Florian Galleri, cercetător la MIT specializat în descurajare nucleară. Totuși, el a admis că, „sub constrângeri politice sau economice, discursul ar putea fi mult mai prudent, chiar deliberat vag”.
Franța a sugerat de mult timp că cele aproximativ 300 de focoase nucleare ale sale ar putea juca un rol mai important într-o strategie europeană mai largă de securitate. Germania, tradițional mai atașată de relația transatlantică, a fost reticentă, dar poziția se schimbă. Cancelarul german Friedrich Merz a deschis recent posibilitatea ca forțele germane să opereze împreună cu arme nucleare franceze și britanice.
Există și temeri că unele state ar putea decide să meargă pe cont propriu. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat recent că țara sa ar trebui să înceapă dezvoltarea unor capacități nucleare proprii pentru a face față amenințării din partea Moscovei.
Un sistem european de descurajare condus de Franța
Oficialii de la Palatul Élysée au refuzat să anticipeze conținutul discursului, însă opțiunile discutate includ creșterea numărului de focoase nucleare franceze și participarea altor țări europene la exercițiul militar Poker, care simulează un atac nuclear. Unii parlamentari europeni au declarat că ar dori ca avioane franceze capabile să transporte arme nucleare să fie staționate în alte state.
Se așteaptă ca Macron „să confirme că descurajarea nucleară este și va rămâne una dintre prioritățile Franței și că Franța continuă să investească” în arsenalul său, a declarat Tuuli Duneton, subsecretar estonian pentru politica de apărare.
Totuși, oficialii francezi au trasat o linie roșie clară: decizia de a lansa o lovitură nucleară va rămâne exclusiv la Paris. „La final, cine ar putea apăsa butonul? Doar Franța. Asta face și conversația complicată”, a spus un alt ofițer militar european.
Alături de Regatul Unit, Franța este una dintre cele două puteri nucleare din Europa de Vest. Arsenalul său este atât aerian, cât și naval, cu cel puțin un submarin nuclear aflat permanent în patrulare. Spre deosebire de Marea Britanie, Parisul nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO, deși președinții francezi au subliniat constant că interesele vitale ale Franței au și o dimensiune europeană.
Inițiativa Parisului de a discuta modul în care armele nucleare franceze ar putea contribui la securitatea continentului nu a fost întotdeauna bine primită de liderii europeni. Însă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat calculele strategice, inclusiv în țări precum Polonia și Suedia.
