Politicianul german de extremă dreaptă Ringo Mühlmann a manifestat un interes notabil pentru obținerea și expunerea unor informații pe care adversarii săi politici le consideră de un real interes pentru serviciile de informații rusești, scrie Politico.
Folosindu-se de drepturile conferite de statutul său de parlamentar al partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în parlamentul landului est-german Turingia — unde AfD este cel mai puternic partid — Mühlmann a solicitat în mod repetat guvernului regional să dezvăluie detalii sensibile privind subiecte precum apărarea locală împotriva dronelor și transporturile de armament occidental către Ucraina.
„Ce informații deține guvernul landului cu privire la amploarea transporturilor militare de tranzit prin Turingia din 2022 până în prezent (defalcate pe ani, tipul transportului [rutier, feroviar], numărul de tranzite și opririle cunoscute)?”, a întrebat Mühlmann în scris, în luna septembrie.
Într-o singură zi din luna iunie, Mühlmann — care neagă că ar acționa în interesul Rusiei — a depus opt interpelări legate de drone și de capacitățile de apărare antidrone ale poliției regionale, instituție responsabilă de detectarea și neutralizarea dronelor considerate o amenințare de spionaj.
„Ce sisteme tehnice de apărare împotriva dronelor sunt cunoscute de poliția din Turingia (de exemplu, bruiaje, lansatoare de plase, dispozitive cu impuls electromagnetic) și în ce măsură au fost acestea testate pentru utilizarea în activitatea de aplicare a legii?”, a întrebat Mühlmann.
Astfel de întrebări formulate de parlamentari AfD, atât la nivel regional, cât și federal, i-au determinat pe politicienii centriști germani să acuze partidul de extremă dreaptă că își folosește mandatele pentru a scoate la iveală informații sensibile care ar putea fi exploatate de Moscova în războiul din Ucraina și în așa-numitul „război hibrid” purtat împotriva Europei.
„Nu te poți abține să nu ai impresia că AfD parcurge, prin aceste interpelări, o listă de sarcini primite de la Kremlin”, a declarat ministrul de Interne al landului Turingia, Georg Maier, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), pentru cotidianul Handelsblatt.
„Ceea ce m-a frapat a fost interesul incredibil pentru infrastructura critică și pentru autoritățile de securitate din Turingia, în special modul în care acestea gestionează amenințările hibride”, a declarat ulterior Maier pentru POLITICO. „Dintr-odată, în întrebările lor apar teme geopolitice, deși parlamentul landului Turingia nu are atribuții în politica externă sau de apărare.”
Insinuări „perfid(e)”
Liderii AfD adoptă frecvent poziții favorabile Kremlinului, susținând reluarea relațiilor economice și a importurilor de gaze din Rusia, precum și încetarea livrărilor de arme către Ucraina. Oponenții lor politici îi acuză însă adesea că nu acționează doar din convingere, ci la cererea Moscovei. De exemplu, deputata ecologistă Irene Mihalic a numit luna trecută AfD „calul troian” al președintelui rus Vladimir Putin în Germania.
Politicienii AfD resping acuzațiile potrivit cărora ar folosi creșterea influenței lor parlamentare, la nivel național și regional, pentru a transmite informații sensibile Kremlinului.
Tino Chrupalla, unul dintre liderii naționali ai AfD, a respins ferm acuzațiile potrivit cărora partidul său ar încerca să dezvăluie rutele de aprovizionare cu armament pentru a ajuta Rusia.
„Cetățenii au temeri legitime legate de ceea ce văd și experimentează în fiecare seară pe autostrăzi”, a declarat el într-un talk-show luna trecută, când a fost întrebat despre interpelările lui Mühlmann. „Sunt întrebări legitime venite din partea unui parlamentar preocupat, care ia în serios nevoile și îngrijorările cetățenilor. Faceți insinuări, ceea ce este de-a dreptul perfid; ne acuzați de lucruri pe care nu le veți putea dovedi niciodată.”
Mühlmann, fost ofițer de poliție, a declarat pentru POLITICO că neagă că ar urma o „listă de sarcini în direcția Rusiei”.
Miniștrii guvernamentali, deși sunt obligați să răspundă fiecărei interpelări parlamentare, nu sunt obligați să dezvăluie informații sensibile sau clasificate care ar putea pune în pericol securitatea națională, a mai susținut Mühlmann.
„Nu este treaba mea să-mi limitez întrebările, ci a ministrului să ofere răspunsurile”, a spus el. „Dacă, la un moment dat, un astfel de răspuns creează un pericol sau duce la spionaj, atunci vina nu îmi aparține mie, ci ministrului, pentru că a dezvăluit informații pe care nu ar fi trebuit să le dezvăluie.”
