În ultimele ore, rețelele de socializare au fost inundate de titluri și comentarii despre o presupusă „introducere a vizelor pentru țările CSI”. Mulți au interpretat anunțul Guvernului drept o ruptură bruscă, o reacție anti-răsăriteană sau o mișcare radicală. În realitate, explică experții WatchDog, este vorba despre o etapă planificată de mult timp, parte din procesul de aliniere a Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene.
„Ceea ce se discută acum este denunțarea Acordului semnat la Bișkek în 1992, care permitea circulația fără viză între statele Comunității Statelor Independente. Moldova a anunțat de mai mult timp intenția de a ieși treptat din mecanismele juridice ale CSI, pentru a le înlocui cu standarde europene. Denunțarea acordului nu înseamnă că, de mâine, cetățenii acestor țări vor avea nevoie de viză. Înseamnă doar că vom avea libertatea de a stabili propriul regim, după regulile UE”, se arată în analiza experților.
Potrivit WatchDog, acest pas este prevăzut în Capitolul 24 al negocierilor de aderare – „Justiție, libertate și securitate”, prin care toate statele candidate trebuie să-și armonizeze politica de vize cu cea a Uniunii Europene. Țări precum Serbia, Muntenegru, Croația sau Ucraina au parcurs același proces, fiind obligate să aplice Regulamentul UE 2018/1806, care stabilește lista comună a statelor cu sau fără viză.
„Pentru Moldova, termenul orientativ este 2028, adică exact perioada în care planificăm integrarea europeană. În practică, asta înseamnă că țările față de care Uniunea Europeană aplică regim de vize – cum sunt Rusia sau Belarus – vor fi incluse și pe lista Moldovei. Nu este o sancțiune, ci o armonizare administrativă. Țările europene au procedat la fel. Croația, de exemplu, a introdus vize pentru unele state din Balcani înainte de aderare, deși anterior avusese regim liberal”, explică experții.
Potrivit analizei, această aliniere nu impune restricții pentru cetățenii moldoveni, ci aduce beneficii directe:
– un control mai bun la frontieră;
– compatibilitate cu viitorul sistem Schengen;
– protecție sporită împotriva migrației ilegale;
– un pas decisiv spre recunoașterea deplină a documentelor moldovenești în spațiul european.
„Pe termen scurt, nimic nu se schimbă în punctele de trecere a frontierei. Procesul va fi gradual, transparent și coordonat cu partenerii europeni. Dar pe termen lung, înseamnă că Republica Moldova își sincronizează frontierele, legile și instituțiile cu cele ale Uniunii Europene – pasul care ne separă administrativ de zona CSI și ne apropie ireversibil de Europa”, menționează WatchDog.
Experții atrag atenția că nu este vorba despre o „sperietoare cu vize”, ci despre o tranziție firească în cadrul procesului de aderare.
„Moldova nu rupe punți peste noapte. Le înlocuiește cu poduri solide spre Uniunea Europeană”, conchid experții WatchDog.
