Uciderea unui recrutor militar la Lvov, cel mai mare şi cel mai important oraş din vestul Ucrainei, a intensificat criticile la adresa guvernului ucrainean pentru lipsa sa de leadership în gestionarea mobilizării, scrie EFE.
Iuri Bondarenko, în vârstă de 37 de ani, care făcea parte dintr-o patrulă însărcinată cu verificarea documentelor militare şi mobilizarea bărbaţilor care nu beneficiau de scutiri, a fost înjunghiat mortal joi de un bărbat de 30 de ani în timpul unui control de rutină.
„Sunt incredibil de ruşinată că statul, care a împovărat soldaţii din centrele de recrutare militară cu cea mai ingrată şi importantă sarcină, nu îi poate proteja”, a reacţionat sâmbătă Olha Reşetilova, comisarul ucrainean pentru protecţia drepturilor soldaţilor, pe Facebook.
Reşetilova a atras atenţia că personalul militar nu ar trebui să fie implicat în mobilizarea directă, deoarece această sarcină revine puterii executive, autorităţilor locale şi poliţiei.
Însă în loc să se ocupe cu acest lucru, „toate aceste instituţii s-au dat la o parte şi au transferat responsabilitatea pe umerii celor cărora le lipsesc competenţele necesare”, ceea ce, potrivit lui Reşetilova, a sporit neîncrederea populaţiei în procesul de recrutare.
Un proces controversat
Procesul de mobilizare este extrem de controversat, iar presa relatează despre ciocniri frecvente între recrutori şi civili. Numai în primele zece luni ale acestui an, Ombudsmanul Dmitro Lubineţ a primit aproximativ 5.000 de plângeri.
Potenţialii soldaţi sunt uneori reţinuţi cu forţa şi ţinuţi zile întregi în centre de recrutare, fără acces la familiile sau avocaţii lor.
Totodată, sistemul este criticat pentru că acordă prioritate cantităţii în detrimentul calităţii, iar ofiţerii se plâng adesea că mulţi recruţi noi sosesc cu probleme grave de sănătate şi motivaţie scăzută.
Ca răspuns la critici, patrulele de recrutare sunt acum echipate cu camere video amplasate pe corp, iar procedurile de scutire au fost în mare parte digitalizate pentru a reduce contactul direct cu cetăţenii.
Cu toate acestea, tensiunile persistă, deoarece armata ucraineană are nevoie de mii de soldaţi noi în fiecare lună, iar aproximativ 1,5 milioane de bărbaţi nu au furnizat informaţii actualizate centrelor de recrutare, în ciuda faptului că sunt obligaţi prin lege să facă acest lucru.
Lipsa leadershipului
Analiştii subliniază că nicio armată din lume nu ar putea purta un război de această amploare împotriva unui inamic mult mai mare bazându-se exclusiv pe soldaţi voluntari.
Deşi în primele luni ale invaziei zeci de mii de voluntari s-au alăturat forţelor armate, statul a trebuit de atunci să intensifice mobilizarea, a declarat pentru EFE analistul de securitate Oleksi Melnik de la Centrul Razumkov.
Cu toate acestea, guvernul a amânat în repetate rânduri deciziile nepopulare privind introducerea de măsuri legale pentru a se asigura că cetăţenii îşi îndeplinesc obligaţia de a-şi actualiza informaţiile de contact şi de a se prezenta la datorie atunci când sunt chemaţi.
Acest lucru a creat extralimitări pentru unii recrutori, aflaţi sub presiunea de a găsi suficienţi soldaţi.
„Sunt nerăbdător ca preşedintele nostru (Volodimir Zelenski) să preia în sfârşit iniţiativa în această problemă şi să menţioneze importanţa înrolării în armată într-unul dintre numeroasele sale discursuri zilnice”, a spus Melnik.
Soluţii potenţiale
Deşi teama de a fi rănit sau ucis este o preocupare de înţeles pentru mulţi potenţiali recruţi, în special având în vedere deficitul de arme cauzat de ajutorul extern limitat, observatorii subliniază că statul are într-adevăr instrumente pentru a face serviciul militar mai atractiv.
Comandanţii militari ar trebui să acorde prioritate conservării vieţilor soldaţilor lor printr-o mai bună pregătire şi inovaţii tehnologice, a declarat Maksim Jorin, comandant adjunct al celui de-al Treilea Corp al Armatei.
„Nu ar trebui să umplem golurile din armată cu alcoolici, persoane fără adăpost şi bolnavi mintal”, a scris el pe Telegram.
Soldaţii epuizaţi au nevoie de permisii mult mai lungi, a declarat pentru EFE Viktor, un programator din Lvov care a fost mobilizat acum şase luni.
În acest sens, el a subliniat că statul ar trebui să comunice deschis civililor importanţa mobilizării şi să crească soldele militarilor, mulţi dintre aceştia câştigând mai puţin decât salariul mediu la nivel naţional şi fiind nevoiţi să îşi cumpere echipamente din banii lor.
Bugetul pentru 2026 nu include creşteri salariale, dar vineri guvernul ucrainean a aprobat un concediu de un an pentru soldaţii care se înrolează cel puţin doi ani consecutivi de acum înainte.
Analiştii subliniază totodată că dificultăţile cu mobilizarea nu ar trebui folosite ca argument pentru a presa Kievul să facă concesii teritoriale.
„Căutarea de soluţii continuă şi, în ciuda tuturor acestor lucruri, Ucraina se descurcă mult mai bine decât orice altă ţară europeană după patru ani de război”, a concluzionat Melnik.
