Astfel, conform raportului anual privind riscurile globale pentru UE redactat de Institutul Universitar European (EUI) – o instituţie de învăţământ specializată în studii post-universitare şi în acelaşi timp un ONG – ar exista cinci ameninţări „cu risc ridicat” pentru blocul comunitar anul viitor, ce ar rezulta în urma analizării probabilităţii şi impactului acestora.
Război hibrid și sabotaje asupra infrastructurii
În acest document se susţine că riscul cel mai probabil pentru UE în 2026 este un război hibrid în Europa, cu atacuri perturbatoare împotriva infrastructurii critice europene, sabotaje subacvatice sau perturbări în furnizarea de energie electrică, printre alte acţiuni.
„Experţii anticipează în mod clar că unele state ostile şi aliaţii lor vor continua să cerceteze cablurile, conductele şi reţelele Europei şi se îndoiesc că actualele măsuri de rezilienţă ale UE vor fi suficiente”, se arată în acest raport, elaborat pe baza unui sondaj extins în rândul experţilor în securitate din UE.
În al doilea rând, autorii documentului văd un risc într-o eventuală încetare a focului în Ucraina în termeni favorabili Rusiei, cum ar fi de pildă cedarea de teritorii către aceasta, ceea ce în opinia lor ar arăta că „UE nu îşi poate configura propriul mediu de securitate şi nici descuraja viitoare ameninţări din partea Rusiei”.
Al treilea cel mai probabil risc pentru UE în viziunea aceloraşi autori este un nou atac al Rusiei împotriva unei ţări care nu este membră a NATO, respectiv „redefinirea frontierelor de securitate” în estul Europei, situaţie ce ar „eroda” securitatea ţărilor de pe flancul estic european.
Retragerea sprijinului militar şi a garanţiilor de securitate ale SUA pentru aliaţii europeni este prezentată ca următorul scenariu cel mai probabil, dar cu „cel mai mare impact” asupra UE în 2026.
Conform autorilor documentului, odată cu revenirea lui Donald Trump la putere Washingtonul a trecut de la poziţia de aliat cheie la o sursă majoră de risc pentru UE, de unde ar rezulta „o vulnerabilitate structurală” în arhitectura de securitate a blocului comunitar. În ciuda noilor angajamente ale statelor UE membre ale NATO de a-şi creşte cheltuielile pentru înarmare, „UE este încă departe de a putea înlocui pe termen scurt garanţiile SUA”, se arată în raport.
Pe de altă parte, tensiunile din regiunea Indo-Pacific, cu un eventual conflict armat între China şi Taiwan, devin tot mai importante pe agenda de risc a UE, deşi într-o astfel de situaţie blocul comunitar ar putea fi expus mai degrabă ca „putere comercială decât ca actor militar direct”.
Studiul institutului EUI menţionează şi alte riscuri pentru UE în 2026, printre care încălcarea armistiţiului dintre Israel şi Hamas, intensificarea traficului cu droguri în UE, dar şi ceea ce prezintă drept „subordonarea completă” a guvernului din Georgia faţă de agenda Rusiei.
În Georgia, opoziţia susţinută de Bruxelles, de state vest-europene şi de fosta administraţie a preşedintelui american Joe Biden desfăşoară cu regularitate proteste de stradă, unele violente, şi nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative desfăşurate anul trecut şi câştigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze. Acesta din urmă acuză opoziţia şi UE că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a putea deschide în Georgia un al doilea front împotriva Rusiei.
Riscuri secundare cu impact major
Unele riscuri enunţate în raportul institutului european, deşi mai puţin probabile, ar avea un impact semnificativ în eventualitatea realizării lor, cum ar utilizarea armelor nucleare de către Rusia, un conflict militar între NATO şi Rusia sau între China şi SUA. Din punctul de vedere al impactului, ameninţările cu risc scăzut sunt cele ar avea efectele cele mai dăunătoare pentru UE, autorii documentului incluzând aici şi ceea ce afirmă a fi creşterea violenţei politice organizate şi a numărului grupurilor extremiste în UE.
Pe scurt, această hartă globală a riscurilor pentru 2026 prezintă imaginea unei Uniuni Europene care va trebui să gestioneze crize pe mai multe fronturi, dar îşi va concentra atenţia strategică asupra flancului său estic, a infrastructurii sale şi a fiabilităţii relaţiilor cu Washingtonul, a cărui strategie de securitate naţională publicată vinerea trecută evidenţiază pentru UE cu totul alte riscuri decât cele descrise în raportul respectivului institut european.
Statele Unite remarcă astfel în cazul UE declinul economic, excesul de reglementare al Bruxelles-ului, subminarea identităţii şi a suveranităţii statelor naţionale, migraţia ilegală, cenzurarea libertăţii de exprimare, suprimarea opoziţiei politice, precum şi aşteptările nerealiste faţă de războiul din Ucraina pe care le au liderii europeni susţinători ai Kievului.
„Ponderea Europei în PIB-ul global a scăzut de la 25% în anul 1990 la 14% astăzi, parţial din cauza reglementărilor naţionale şi transnaţionale care subminează creativitatea şi productivitatea”, se arată în documentul cu Strategia de Securitate Naţională a SUA.
„Dar acest declin economic este eclipsat de perspectiva reală şi mai puternică a unei ştergeri a civilizaţiei (europene). Cele mai mari probleme cu care se confruntă Europa includ activităţile Uniunii Europene şi ale altor organisme transnaţionale care subminează libertatea politică şi suveranitatea, politicile privind migraţia care transformă continentul şi creează tensiuni, cenzurarea libertăţii de exprimare şi suprimarea opoziţiei politice, scăderea natalităţii, precum şi pierderea identităţilor naţionale şi a încrederii în sine”, enumeră Washingtonul.
Previziuni pentru viitorul Europei
„Dacă aceste tendinţe continuă, continentul (european) va fi de nerecunoscut peste 20 de ani sau probabil chiar mai devreme”, mai avertizează SUA în noua strategie de securitate naţională elaborată sub conducerea preşedintelui Donald Trump.
Cât despre războiul din Ucraina, pentru soluţionarea căruia liderul de la Casa Albă a propus un plan de pace contestat de Kiev şi de aliaţii europeni, „administraţia Trump se află în dezacord cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste de la război şi sunt instalaţi la conducerea unor guverne minoritare instabile, dintre care multe încalcă principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”, se arată în document.
„O mare majoritate dintre (cetăţenii n.red) europeni doresc pacea, dar această dorinţă nu este tradusă în politici, în mare măsură din cauza subminării proceselor democratice de către aceste guverne”, mai constată administraţia americană.
„Diplomaţia americană va continua să susţină democraţia autentică, libertatea de exprimare şi celebrarea fără scuze a caracterului şi istoriei individuale a naţiunilor europene. America îşi încurajează aliaţii politici din Europa să promoveze această renaştere a spiritului, iar influenţa crescândă a partidelor patriotice europene dă într-adevăr motive de mare optimism”, apreciază Washingtonul.
„Scopul nostru este să ajutăm Europa să-şi corecteze traiectoria actuală. Vom avea nevoie de o Europă puternică, pentru a ne ajuta să concurăm cu succes şi care să colaboreze cu noi pentru a împiedica orice adversar să domine Europa”, asigură SUA în documentul său de strategie.
