Flăcări care cuprind marginile pașaportului unui bărbat apar într-un clip video în care o femeie spune, în limba rusă: „Arde bine”, scrie BBC.
Omar, un muncitor în construcții din Siria, în vârstă de 26 de ani, se afla de aproximativ nouă luni pe linia frontului în războiul Rusiei din Ucraina când imaginile au ajuns pe telefonul său.
El afirmă că a recunoscut imediat vocea femeii: Polina Alexandrovna Azarnykh, despre care spune că l-a ajutat să se înroleze pentru a lupta de partea Rusiei, promițându-i un loc de muncă bine plătit și obținerea cetățeniei ruse. La momentul respectiv, susține Omar, aceasta era furioasă.
Într-o serie de mesaje vocale trimise din Ucraina, tânărul — care vorbește sub un pseudonim, din motive de siguranță — povestește cum a ajuns blocat și îngrozit în zona de conflict.
Promisiuni false contra bani
Potrivit declarațiilor sale, Azarnykh i-ar fi promis că, în schimbul sumei de 3.000 de dolari (2.227 de lire sterline), va rămâne într-un rol necombatant. În realitate, spune Omar, a fost trimis în luptă după doar 10 zile de instruire. După ce a refuzat să plătească, susține el, femeia ar fi reacționat arzându-i pașaportul.
Omar afirmă că a încercat ulterior să refuze participarea la o misiune, însă comandanții l-ar fi amenințat cu moartea sau cu închisoarea.
„Am fost păcăliți. Această femeie este o escroacă și o mincinoasă”, spune el.
O investigație BBC Eye arată că Polina Alexandrovna Azarnykh, o fostă profesoară în vârstă de 40 de ani, ar fi folosit un canal de Telegram pentru a atrage tineri, în special din țări sărace, să se alăture armatei ruse.
În mesajele sale video și în postările optimiste, aceasta oferea „contracte pe un an” pentru „serviciu militar”.
BBC World Service a identificat aproape 500 de cazuri în care Azarnykh ar fi furnizat documente, denumite „invitații”, care le permiteau beneficiarilor să intre în Rusia pentru a se înrola. Este vorba, în principal, despre bărbați din Siria, Egipt și Yemen, care ar fi trimis datele pașapoartelor pentru a se înscrie.
Recruții și rudele acestora au declarat însă pentru BBC că femeia i-ar fi indus în eroare, făcându-i să creadă că vor evita luptele, că nu le-ar fi explicat clar că nu pot părăsi armata după un an și că i-ar fi amenințat pe cei care i-au cerut explicații. Contactată de BBC, Azarnykh a respins acuzațiile.
12 familii afectate
12 familii au declarat că tineri despre care spun că au fost recrutați de aceasta sunt în prezent morți sau dați dispăruți.
În paralel, Rusia și-a extins recrutarea internă, a înrolat deținuți și a crescut semnificativ primele de semnare, în încercarea de a-și menține operațiunea militară din Ucraina, în ciuda pierderilor majore.
Potrivit NATO, peste un milion de soldați ruși au fost uciși sau răniți de la invazia pe scară largă din 2022, iar doar în luna decembrie 2025 ar fi fost înregistrate aproximativ 25.000 de decese.
Datele analizate de BBC News Russian, pe baza necrologurilor și a altor registre publice, indică faptul că pierderile trupelor ruse în Ucraina au crescut anul trecut într-un ritm fără precedent.
Este dificil de estimat numărul exact al străinilor care s-au alăturat armatei ruse. Potrivit unei analize realizate de BBC Russian, care a luat în considerare și datele privind străinii uciși și răniți, cel puțin 20.000 de persoane s-ar fi înrolat în forțele armate ale Rusiei. Printre acestea se numără cetățeni din țări precum Cuba, Nepal și Coreea de Nord.
Pierderi importante au fost înregistrate și de Ucraina, care, la rândul său, a acceptat luptători străini în structurile sale militare.
„Cadavre peste tot”
Povestea lui Omar începe în martie 2024, când acesta a rămas blocat pe un aeroport din Moscova, aproape fără bani, alături de alți 14 cetățeni sirieni. Atunci a avut primul contact cu Azarnykh.
În Siria, locurile de muncă erau puține și prost plătite. Potrivit lui Omar, un recrutor le-ar fi propus bărbaților ceea ce ei au înțeles a fi locuri de muncă civile, pentru paza unor instalații petroliere din Rusia. După ce au ajuns la Moscova, au realizat că fuseseră înșelați.
În încercarea de a găsi alternative, unul dintre membrii grupului a descoperit online canalul lui Azarnykh și a luat legătura cu aceasta, spune Omar.
Femeia s-a întâlnit cu grupul la aeroport la scurt timp și i-a transportat cu trenul către un centru de recrutare din Briansk, în vestul Rusiei.
Acolo, potrivit relatării lui Omar, li s-au oferit contracte pe un an cu armata rusă, care prevedeau un salariu lunar de aproximativ 2.500 de dolari (1.856 de lire sterline) și o primă de înrolare de 5.000 de dolari (3.711 lire) — sume considerate inaccesibile pentru ei în Siria.
Omar susține că documentele contractuale erau redactate în limba rusă, pe care niciunul dintre bărbați nu o înțelegea. De asemenea, Azarnykh le-ar fi reținut pașapoartele, promițând că va facilita obținerea cetățeniei ruse. Totodată, ea le-ar fi spus că pot evita misiunile de luptă dacă îi plătesc câte 3.000 de dolari fiecare, sumă care urma să fie dedusă din prima de înrolare.
La aproximativ o lună după semnarea contractelor, Omar afirmă că a fost trimis pe linia frontului, cu doar zece zile de pregătire și fără experiență militară.
„Vom muri aici 100%”, afirmă el într-un mesaj vocal trimis echipei de investigație a BBC.
Într-un alt mesaj, din mai 2024, acesta descrie condițiile de pe front: „Sunt mulți răniți, multe explozii, mult bombardament. Dacă nu mori din cauza exploziei, mori din cauza resturilor care cad peste tine.”
O lună mai târziu, Omar relatează scenele întâlnite pe câmpul de luptă: „Cadavre peste tot… am călcat pe cadavre, Dumnezeu să mă ierte.”
El mai afirmă că trupurile celor decedați sunt tratate fără respect: „Dacă cineva moare, am văzut cu ochii mei, este pus într-un sac de gunoi și aruncat lângă un copac.”
Un decret neașteptat pune în pericol soldații străini
După aproape un an, Omar spune că a aflat un detaliu esențial care nu i-ar fi fost explicat inițial: un decret emis în Rusia în 2022 permite armatei să prelungească automat contractele soldaților până la încheierea războiului.
„Dacă îi reînnoiesc contractul, sunt terminat – oh, Doamne”, spune el. Contractul i-a fost, însă, prelungit.
Azarnykh administrează un canal de Telegram cu aproximativ 21.000 de abonați. În postările sale, le cere frecvent celor interesați să se alăture armatei ruse să îi trimită o copie scanată a pașaportului. Ulterior, publică documente de invitație, uneori însoțite de liste cu numele bărbaților pentru care acestea au fost emise.
BBC a identificat peste 490 de astfel de invitații trimise de Azarnykh în ultimul an către bărbați din țări precum Yemen, Siria, Egipt, Maroc, Irak, Coasta de Fildeș și Nigeria.
În mesajele sale, Azarnykh face referire la recrutarea pentru un „batalion internațional de elită” și precizează că sunt eligibile inclusiv persoanele aflate ilegal în Rusia, inclusiv cele cu vize expirate.
Jurnaliștii BBC au discutat cu opt luptători străini, printre care și Omar, recrutați prin intermediul ei, precum și cu familiile a 12 bărbați declarați dispăruți sau confirmați decedați.
Mai mulți dintre cei intervievați au declarat că Azarnykh i-a indus în eroare sau i-a exploatat pe recruți. Aceștia susțin că bărbații știau că se alătură armatei, însă nu se așteptau să fie trimiși pe linia frontului. Unii, inclusiv Omar, au afirmat că pregătirea a fost insuficientă sau că au crezut că vor putea părăsi armata după un an.
În Egipt, Yousef – al cărui nume a fost schimbat – a declarat pentru BBC că fratele său mai mare, Mohammed, a început studii universitare la Ekaterinburg, în Rusia, în 2022.
Potrivit lui Yousef, Mohammed a întâmpinat dificultăți în plata taxelor și le-a spus familiei că o femeie rusoaică, Polina, i-a oferit ajutor online, inclusiv posibilitatea de a lucra pentru armata rusă, lucru despre care el credea că îi va permite să își continue studiile.
„I-a promis locuință, cetățenie și acoperirea cheltuielilor lunare”, spune Yousef. „Dintr-odată a fost trimis în Ucraina. S-a trezit luptând.”
Ultima convorbire
Ultima convorbire a lui Mohammed cu familia a avut loc pe 24 ianuarie 2024. Aproximativ un an mai târziu, Yousef spune că a primit un mesaj pe Telegram de la un număr rusesc, care conținea imagini cu trupul fratelui său. Familia a aflat ulterior că Mohammed fusese ucis cu aproape un an înainte.
Azarnykh a devenit „una dintre cele mai importante recrutore” pentru armata Rusiei, potrivit lui Habib, un alt sirian care a servit în armata rusă. Deși a acceptat să fie filmat, acesta a vorbit sub pseudonim, de teama repercusiunilor.
Habib afirmă că el și Azarnykh „au lucrat împreună timp de aproximativ trei ani la invitații de viză pentru Rusia”. Nu a oferit detalii suplimentare, iar BBC nu a putut confirma rolul său în acest proces. O fotografie apărută pe rețelele sociale în 2024 îi arată pe cei doi împreună.
Azarnykh provine din regiunea Voronej, din sud-vestul Rusiei, și a administrat anterior un grup de Facebook destinat sprijinirii studenților arabi care doreau să studieze la Moscova. Ulterior, în 2024, și-a lansat canalul de Telegram.
Potrivit lui Habib, majoritatea recruților străini ajungeau în Rusia crezând că vor avea misiuni de pază sau de securizare a unor obiective. „Arabii care vin mor imediat. Unii și-au pierdut mințile – este greu să vezi cadavre”, spune el.
Habib afirmă că l-a întâlnit pe Omar și grupul de sirieni într-un centru de instrucție militară. „Li se promisese cetățenie, salarii bune și siguranță. Dar, odată ce semnezi un contract aici, nu mai există nicio cale de ieșire”, spune el.
„Niciunul nu știa să folosească o armă. Chiar și atunci când erau atacați, alegeau să nu tragă. Dacă nu tragi, vei fi ucis”, adaugă el. „Polina lua bărbații știind că vor muri.”
Habib susține că Azarnykh ar fi primit 300 de dolari (223 de lire sterline) de la armată pentru fiecare persoană recrutată. BBC nu a putut confirma această informație, deși și alți recruți au declarat că au avut convingerea că ea era plătită pentru recrutare.
Mesaje care confirmă participarea la lupte
Postările publicate de Azarnykh începând cu mijlocul anului 2024 indică faptul că recruții urmau să „participe la ostilități” și fac referire la luptători străini care și-au pierdut viața pe front. Într-un videoclip difuzat în octombrie 2024, aceasta afirmă explicit: „Ați înțeles cu toții foarte bine că mergeați la război. Ați crezut că puteți obține un pașaport rusesc, să nu faceți nimic și să trăiți într-un hotel de cinci stele?… Nimic nu se întâmplă gratis.”
Într-un alt incident din 2024, BBC a intrat în posesia unui mesaj vocal trimis de Azarnykh unei mame al cărei fiu servea în armată. În mesaj, Azarnykh acuză femeia că ar fi „publicat ceva oribil despre armata rusă” și, folosind un limbaj vulgar, îi amenință fiul cu moartea, avertizând-o: „Te voi găsi pe tine și pe toți copiii tăi.”
BBC a încercat în repetate rânduri să o contacteze pe Azarnykh. Inițial, aceasta a afirmat că ar accepta un interviu doar dacă echipa BBC s-ar deplasa în Rusia, propunere refuzată din motive de siguranță. Ulterior, întrebată într-un apel vocal despre acuzațiile potrivit cărora recruților li s-ar fi promis roluri non-combatante, Azarnykh a închis apelul. În mesajele vocale trimise ulterior, a calificat activitatea BBC drept „neprofesionistă” și a avertizat asupra unor posibile acțiuni în justiție pentru defăimare. Totodată, a transmis un mesaj ofensator la adresa acuzațiilor formulate de recruți arabi.
BBC a solicitat puncte de vedere oficiale din partea Ministerului rus al Afacerilor Externe și a Ministerului Apărării, însă nu a primit niciun răspuns.
În martie 2022, președintele Vladimir Putin susținuse public recrutarea bărbaților din Orientul Mijlociu, afirmând că aceștia ar fi motivați ideologic, nu financiar. „Există oameni care vor să vină voluntar, în special nu pentru bani, și să ofere ajutor oamenilor”, declara atunci liderul de la Kremlin.
Jurnaliștii și cercetătorii care monitorizează fenomenul susțin că persoane precum Azarnykh fac parte dintr-o rețea informală de recrutori. BBC a identificat alte două conturi de Telegram în limba arabă care promovează oferte similare pentru aderarea la armata rusă. Unul dintre acestea publică imagini cu documente de invitație și liste de nume, în timp ce celălalt promovează plăți consistente la înscriere pentru un așa-numit „batalion de elită”.
În septembrie, autoritățile din Kenya au anunțat destructurarea unui presupus „sindicat de trafic de persoane”, acuzat că atrăgea cetățeni kenyeni cu promisiuni de locuri de muncă, dar îi trimitea ulterior să lupte în Ucraina.
Recompense financiare pentru recrutarea locală în Rusia
Kateryna Stepanenko, cercetătoare la Institute for the Study of War, a declarat pentru BBC că unele autorități municipale și regionale din Rusia au oferit stimulente financiare de până la 4.000 de dolari (2.970 de lire sterline) unor persoane, precum specialiști în resurse umane sau rezidenți locali, care reușeau să recruteze ruși sau străini în serviciul militar.
Potrivit acesteia, Kremlinul s-a bazat inițial pe structuri mai mari, precum gruparea paramilitară Wagner și sistemul penitenciar, însă din 2024 a început să „valorifice rețele locale și companii mai mici”. Această schimbare „sugerează că metodele anterioare de recrutare nu mai generează același număr de recruți”, a adăugat Stepanenko.
Între timp, Habib s-a întors în Siria după ce, potrivit declarațiilor sale, a mituit mai mulți comandanți pentru a-și rezilia contractul. Omar a obținut ulterior cetățenia rusă și a reușit, de asemenea, să se întoarcă în Siria. Două dintre persoanele de origine siriană alături de care a servit au murit, potrivit familiilor acestora.
„Azarnykh ne vede ca pe niște numere sau ca pe o sursă de bani — nu ca pe oameni”, afirmă acesta. „Nu o vom ierta pentru ceea ce ne-a făcut.”
