După ce, de Anul Nou, a anunțat că un acord de pace cu Rusia este gata în proporție de 90%, Volodimir Zelenski a avut marți, la Paris, prima întâlnire importantă din 2026.
Zeci de lideri, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au discutat despre un eventual armistițiu și despre garanțiile de securitate pe care Kievul ar trebui să le primească. Un lucru este clar: România nu va trimite trupe în țara vecină.
Corespondent Știrile ProTV: „Este probabil una dintre cele mai importante reuniuni internaționale de acest gen. Au participat delegații din 35 de țări, lideri de stat și de guvern, dar și lideri ai instituțiilor europene, precum Ursula von der Leyen, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Importantă este prezența emisarilor americani, pentru că, fără Statele Unite, cu siguranță discuțiile despre Ucraina ar avea o greutate mult mai mică.”
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că un document militar privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, negociat în „coaliția de voință” de la Paris, va fi supus votului în Parlamentul României.
Nicușor Dan, Președintele României: „Pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție, pentru fiecare din țări, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin parlamente. Deci, în momentul în care o să avem un decupaj pe fiecare dintre țări, cu ce presupune asta, acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aproba.”
Un element-cheie al planului descris de președinte este mecanismul de răspuns etapizat, în care Ucraina ar acționa în primele 24 de ore, forțele europene sau ale „coaliției de voință” în 48 de ore, iar Statele Unite ar interveni într-un orizont de 72 de ore. Nicușor Dan subliniază că SUA sunt parte a acestui mecanism și ar coordona monitorizarea menținerii păcii.
Corespondent Știrile ProTV: „Este pentru prima dată când Nicușor Dan participă fizic la întâlnirea de aici, de la Palatul Élysée. România își menține poziția clară: a precizat că nu vom trimite trupe militare în Ucraina, dar vom oferi sprijin logistic, antrenamente pentru Ucraina și baze militare pentru rotația trupelor de pe flancul estic al NATO.”
Cel puțin 23 de țări au anunțat că sunt dispuse să trimită trupe pentru o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, după încetarea focului. În același timp, mai multe state au transmis că nu vor participa cu militari pe teren: pe lângă România, și Croația, Italia și Polonia au anunțat că nu vor trimite trupe.
Nicușor Dan, Președintele României: „Este împărțit pe mai multe paliere. Pe de o parte, este împărțit pe așa-numiții patru piloni, care sunt, pe de o parte, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, pe de altă parte, pentru fiecare dintre aer, apă, terestru există un mecanism de răspuns. Asta este o primă împărțire și, pentru fiecare dintre acești patru piloni, există o națiune lider, da, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta. De exemplu, pe partea de maritim, știți că România, împreună cu Turcia și Bulgaria, face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta și va fi parte din pilonul naval.”
În paralel, se caută soluții pentru monitorizarea graniței Ucrainei cu Rusia, astfel încât, în cazul unui armistițiu, să existe garanții că Moscova îl respectă. Varianta discutată pune accent pe supraveghere tehnică – cu drone și sateliți – nu pe monitori sau patrule formate din oameni. Doar că oficialii europeni nu sunt deloc optimiști cu privire la încheierea unui acord de pace.
Keir Starmer, premierul Marii Britanii: „Putem ajunge la un acord de pace doar dacă Putin este pregătit să facă compromisuri. Așa că trebuie să o spunem direct: Putin nu arată că ar fi pregătit să facă pace. În ultimele două săptămâni, am văzut chiar contrariul, noi lovituri asupra Ucrainei, care au ucis și au rănit civili, și întreruperea electricității pentru milioane de oameni, în mijlocul iernii.”
În ciuda scepticismului, Marea Britanie, Franța și Ucraina au semnat o declarație de intenție privind desfășurarea de forțe militare în Ucraina, în cazul în care s-ar ajunge la pace.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Am stabilit ce țări sunt pregătite să preia conducerea în ceea ce privește elementele de garanții de securitate din zona terestră, în aer și pe mare, precum și în materie de restaurare. Am stabilit ce forțe sunt necesare, am stabilit cum vor fi operate aceste forțe și la ce niveluri de comandă. Mai trebuie să stabilim cum se va realiza monitorizarea. Trebuie să stabilim absolut clar cum vor fi susținute și finanțate forțele și care e numărul adecvat al militarilor ucraineni.”
La finalul discuțiilor, reprezentanții Statelor Unite au dat asigurări că și Washingtonul va contribui la garanțiile de securitate.
Steve Witkoff, emisarul special al SUA: „Credem că am terminat, în mare parte, cu protocoalele de securitate, care sunt importante pentru ca poporul ucrainean să știe că, atunci când se va termina, va fi încheiat pentru totdeauna. Dar, totodată, considerăm că suntem foarte, foarte aproape de a finaliza un acord de prosperitate cât se poate de solid, așa cum nu s-a mai văzut vreodată pentru o țară care iese din conflicte de acest gen. Toate acestea vor însemna oportunități uriașe pentru poporul ucrainean.”
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Sprijinul și participarea Statelor Unite sunt foarte importante pentru multe țări și sunt foarte importante pentru multe dintre țările membre NATO. Capabilitățile americane, care vin uneori cu exclusivitate asupra anumitor componente ale acestor garanții de securitate, sunt esențiale.”
