Statele membre ale Uniunii Europene au recurs joi la o măsură rar utilizată în arhitectura legislativă europeană, pentru a evita un blocaj care risca să compromită planul de valorificare a activelor rusești înghețate în Europa.
În același mod, vor și să împiedice prelungirea sancțiunilor împotriva Moscovei. Într-o reuniune la nivel de ambasadori, țările UE au decis cu o majoritate largă să activeze articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un mecanism ce permite adoptarea unor decizii prin majoritate calificată în contextul unor „dificultăți economice severe”.
În mod normal, sancțiunile europene împotriva Rusiei trebuie reînnoite la fiecare șase luni prin unanimitate, o procedură care a fost constant vulnerabilă la veto-ul Ungariei conduse de Viktor Orbán. Cum „active financiare ale Băncii Centrale a Rusiei depuse în UE, în total aproximativ 235 de miliarde de euro, au fost îngheţate”, riscul ca Budapesta să blocheze prelungirea sancțiunilor a devenit un element strategic major. Fără prelungirea lor, fondurile ar fi fost automat deblocate, iar „Moscova ar putea solicita imediat restituirea lor”.
„Împrumut de reparații”
Dincolo de miza strict procedurală, decizia are un impact direct asupra planului Comisiei Europene de a utiliza o parte din aceste resurse pentru a finanța un „împrumut de reparaţii” de cel puțin 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Bruxelles-ul și susținătorii Kievului insistă că întârzierea acestui mecanism ar periclita capacitatea Ucrainei de a-și acoperi nevoile financiare într-un moment critic al războiului.
Potrivit președinției daneze a Consiliului UE, adoptarea articolului 122 se bazează pe evaluarea conform căreia „războiul Rusiei împotriva Ucrainei cauzează provocări economice severe” – formulare care justifică schimbarea regulilor de vot. Procedura urmează acum să fie confirmată printr-un vot scris, programat pentru vineri.
Chiar dacă sancțiunile vor continua să necesite o reînnoire periodică, capacitatea unui singur stat de a le bloca este, practic, eliminată. Ar fi extrem de dificil să se formeze o „minoritate de blocaj” care să inverseze decizia luată prin majoritate calificată.
În acest nou context, presiunea se mută asupra Belgiei, țara care găzduiește aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate. Autoritățile de la Bruxelles au exprimat reticențe majore, invocând posibile consecințe juridice și financiare și cerând „garanţii financiare concrete” din partea partenerilor europeni înainte de a aproba activarea mecanismului. Belgia insistă, de asemenea, ca toate activele rusești înghețate în UE să fie luate în calcul pentru acest „împrumut de reparaţii”.
Versiunea Ursulei
În viziunea prezentată public de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar după ce Rusia ar achita eventuale „reparaţii de război”. Până atunci, fondurile rusești folosite pentru finanțare ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre, astfel încât riscul să fie distribuit la nivel european.
Totuși, premisele sunt extrem de incerte. Având în vedere că Moscova respinge categoric ideea unor compensații și califică inițiativa drept un „furt”, perspectivele unei rambursări reale sunt minime, ceea ce face ca operațiunea – chiar dacă prezentată în termeni tehnici – să echivaleze, în fapt, cu o confiscare.
